Monthly Archives: martie 2012

Antepronuntare sau interpretare eronata?


In 06 mai 2011 Curtea de Apel Timisoara a dispus revocare masurii arestarii pentru lotul Moravita si instituirea masurii obligarii de a nu parasi tara.Totodata, in cadrul acestei masuri instanta a dispus si obligatia de a nu exercita profesia de politist pana la solutionarea definitiva a cauzei.

Voi face o analiza asupra instituirii acestei obligatii in articolul urmator.

Obligatia a fost dispusa de instanta de judecata in temeiul art. 145 alin.(3) lit. f care prevede :“sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta”.


Prin aceasta enumerare “sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea” intentia legiuitorului a fost de a acoperi cat mai multe situatii care se pot ivi in practica.El lasa la latitudinea judecatorului de a aprecia care din aceste masuri este cea mai potrivita si bineinteles , legala, atata vreme cat aceeasi situatie nu este reglementata prin norme speciale.

Codul de procedura penala este o lege generala.

Normele generale – asa cum este si art.145 Cpp – sunt norme care au sfera cea mai largă de aplicabilitate, uneori se spune că aceste norme formează dreptul comun.

Normele  speciale  sunt normele care se aplică unei sfere restrânse de relaţii, norme care au un caracter derogativ de la ceea ce se înţelege prin dreptul comun.

O astfel de norma speciala este art.65 din Legea 360/2002 privind statutul politistului.In acest articol la alin. (1) si (2) se prevede ca in cazul în care împotriva poliţistului s-a început urmărirea penală sau acesta a fost trimis în judecată, menţinerea sa în activitate se hotărăşte după soluţionarea definitivă a cauzei.

Poliţistul faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală sau care este judecat în stare de libertate ori liberat provizoriu pe cauţiune este pus la dispoziţie.

Asadar, in codul de procedura penala , care este cadru general, legiuitorul lasa la dispozitia judecatorului de a aprecia care din obigatii sa fie instituita, in concordanta cu normele speciale care reglementeaza aceeasi situatie, daca ele exista.In cazul de fata, existenta normelor speciale din Legea 360/2002 aveau prioritate in a fi aplicate, iar judecatorul trebuia sa aplice obligatia de a nu exercita activitatea in desfasurarea careia s-a savarsit fapta, si nu aceea de a interzice exercitarea profesiei.

Acest rationament juridic este intarit si de decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie din data de 21.07.2011 in dosarul nr. 609/59/2011,(Moravita) precum si decizia 1789 a ICCJ din data de 03.05.2011 in dosarul nr.388/39/2011 (Siret).

In Legea 360/2002 privind statutul politistului  la art.65 se prevede ca mentinerea in activitate a politistului se hotaraste dupa solutionarea definitiva a cauzei.Instituirea obligatiei de a nu mai exercita profesia de politist  poate  fi interpretata ca o antepronuntare in cauza.

Mai mult de atat, se incalca principiul egalitatii de tratament , avand in vedere ca o parte din politisti sunt la dispozitie ( lotul 2 Moravita, lotul Siret, Lotul Albita) si o parte sunt suspendati din activitate (lotul 1 Moravita).Intr-o acceptiune mai larga, putem vorbi chiar de o incalcare a art.6 din Conventie – dreptul la un proces echitabil.

Dupa ce a fost instituita obligatia de a nu exercita profesia de politist, Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Timis a dispus printr-o dispozitie suspendarea din activitate a politistilor pana la solutionarea definitiva a cauzei, invocand ca temei legal hotararea Curtii de Apel Timisoara.

Haideti sa vedem care sunt consecintele unei astfel de masuri.

In luna ianuarie 2012 m-am adresat Directiei Generale Juridice din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor solicitand un raspuns la intrebarea daca pe perioada suspendarii din activitate se pastreaza sau nu calitatea de politist.

In data de 10 ianuarie 2012 am primit raspuns (este atasat la finalul articolului) prin care se precizeaza ca pe perioada suspendarii nu se pierde calitatea de politist.Pastrandu-si calitatea, politistul nu poate desfasura nici o alta activitate , deoarece ar intra in stare de incompatibilitate asa cum este prevazuta in art. 45 lit. g,h si i, politistului ii este interzis:

g)sa efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activitati de comert ori sa participe la administrarea sau conducerea unor societati comerciale, cu exceptia calitatii de actionar;

h) sa exercite activitati cu scop lucrativ de natura sa lezeze onoarea si demnitatea politistului sau a institutiei din care face parte;

i) sa detina orice alta functie publica sau privata pentru care este retribuit, cu exceptia functiilor didactice din cadrul institutiilor de invatamant, a activitatilor de cercetare stiintifica si creatie literar-artistica.

In cazul in care un politist suspendat exercita vreo activitate din cele mentionate mai sus care atrage incompatibilitatea, ar putea fi declansata o cercetare administrativa , iar in urma judecarii in consiliul de disciplina sa fie destituit din functia publica.

Se pune intrebarea : Ce munca ar trebui sa desfasoare un politist suspendat, astfel incat sa traiasca si sa asigure traiul familiei si totodata sa nu incalce art. 45 lit. g,h,i din Statutul politistului?

Interpretul, altul decât legiuitorul însuşi, nu trebuie considerat o unealtă oarbă care aplică litera legii nesocotindu-i spiritul, nici cineva care se substituie voinţei legiuitorului. El trebuie să promoveze unitatea dintre literă şi spirit, în scopul realizării dreptăţii. Aşa cum o lege nedreaptă nu e bună, o interpretare care duce la nedreptate nu e nici ea bună.


DNA versus CEDO


Cerere CEDO

In 1 august 2011 am sesizat Curtea Europeana a Drepturilor Omului privind retinerea si arestarea mea in februarie 2011.

Pe scurt voi face cateva precizari privind derularea evenimentelor si argumentarea cererii.

  • In data de 08.02.2011, ofiteri si agenti din cadru Directiei Generale Anticoruptie, au descins la locuinta mea din Timisoara, la ora 06.00 pentru efectuarea unei perchezitii domiciliare.Perchezitia s-a desfasurat intre orele 06.00-09.00.
  • La ora 09.00 mi s-a adus la cunostinta de catre ofiterul DGA ca are un mandat de aducere pe numele meu  si ca trebuie sa-l insotesc la sediul Directiei Nationale Anticoruptie din Bucuresti.
  • La ora 14.00, am fost imbarcat intr-un autocar, impreuna cu ceilalti retinuti in dosar si am inceput deplasarea spre sediul Directiei Nationale Anticoruptie din Bucuresti.
  • In jurul orei 21.30 am ajuns la sediul DNA din Bucuresti, dupa ce am parcurs aproximativ 600 de kilometri, distanta dintre Timisoara si Bucuresti.
  • Dupa aproximativ 13 ore de asteptare, la ora 10.30 a doua zi, am fost adus in fata procurorului.
  • La ora 10.55 mi s-a adus la cunostinta ordonanta de retinere pe perioada 09.02.2011 ora 10.55 pana la 10.02.2011 ora 10.55.
  • Dupa o asteptare de aproximativ 2 ore la Curtea de Appel, in jurul orei 22.30 s-a inceput sedinta privind propunerea de arestare care a durat pana in jurul orei 23.30.
  • Dupa aproximativ 15 minute, in urma deliberarii, in jurul orei 23.45 mi s-a adus la cunostinta mandatul de arestare preventiva pe 29 de zile incepand cu 09.02.2011 pana la 10.03.2011.
  • In data de 08.05.2011 ora 06.00 am fost eliberat din arestul Politiei Timisoara, dupa exact 3 luni de zile de la momentul cand incepuse totul, 08.02.2011 ora 06.00.

 

In data de 08.02.2011 in baza mandatului de aducere emis pe numele meu am fost adus la sediul Directiei Nationale Anticoruptie, in jurul orei 21.30.Am fost adus in fata procurorului a doua zi, la ora 10.30.

In conformitate cu art.183-Mandatul de aducere- alin. 4 din Codul de procedura penala, se prevede ca : « Persoana adusa cu mandat de aducere este ascultata de indata de catre organul judiciar ».In situatia mea, « de indata » a insemnat dupa aproximativ 13 ore, timp in care am fost retinut in mod ilegal, in conditiile aratate in capitolul precedent.In art.266 din Codul penal se prevede ca : « Retinerea sau arestarea nelegala […] in alt mod decat cel prevazut prin dispozitiile legale , se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani ».

Posibilele motive ce ar putea fi invocate de DNA respectiv numarul mare de invinuiti sau numarul mic de procurori care au audiat persoanele nu pot justifica retinerea ilegala, care se pedepseste de lege.

In data de 09.02.2011, la ora 10.55 procurorul a dispus prin ordonanta luarea masurii retinerii, pe perioada 09.02.2011 ora 10.55 – 10.02.2011 ora 10.55 .

Pe scurt, in ceea ce priveste arestarea, a fost dispusa de Curtea de Apel Bucuresti prin incheierea din data de 09.02.2011 in baza art.148 alin.1 lit(f) din Codul de procedura penala.

Asa cum Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat in cauzele Calmanovici si Scundeanu impotriva Romaniei, in imprejurari asemanatoare, pericolul pentru ordinea publica necesar arestarii unei persoane poate fi luat in calcul potrivit art. 5 din Conventie, in circumstante exceptionale si nu poate fi considerat relevant si suficient decat daca se bazeaza pe probe de natura sa indice ca lasarea in libertate a inculpatului ar tulbura in mod real ordinea publica.S-a avut in vedere ca autoritatile nationale nu au prezentat probe concrete in raport cu riscurile asumate in caz de punere in libertate a persoanelor in cauza, ca nu au examinat individual situatia fiecaruia si ca nu au tinut seama de posibilitatea aplicari de masuri alternative pentru detentie, desi art. 5 paragraful 3 din Conventie contine cerinta ca autoritatile sa tina seama de asemenea masuri daca acuzatul ofera garantii privind prezentarea la audiere.

Din nou, atat in referatul cu propunerea de prelungire a masurii arestarii cat si in motivarea instantei, nu se aduce in discutie vreo proba certa care sa justifice masura arestarii, asa cum cere textul de lege al art.148 lit.(f) din Codul de procedura penala. Orice menţinere în stare de arest trebuie motivată convingător de instanţă (paragraful 91 din hotărârea pronunţată în cauza Calmanovici împotriva României).

Pericolul concret pentru ordinea publica se raporteaza , in acceptiunea procurorului de caz si a instantei, la savarsirea unei infractiuni cu un pericol grav, insa trebuie discutat despre probele certe care pot sa demonstreze necesitatea privarii mele de libertate. Pe aspectul motivelor invocate de catre procuror in sensul necesitatii prelungirii consider ca toate actele pe care le-a  propus puteau fi efectuate cu cercetarea mea in stare de libertate.

In ceea ce priveste nelegalitatea arestarii , aceasta este clara si dincolo de orice dubiu, fiind data de o instanta necompetenta dupa calitatea persoanei.Pe acest viciu statul roman va trebui sa plateasca, la un moment dat, despagubiri celor arestati in dosarele privind coruptia din vami.

Insa nu statul ar trebui sa plateasca, ci acei magistrati care se fac vinovati de aplicarea gresita a legii.Poate ca atunci cand vor fi obligati sa plateasca cu bani din buzunarul propriu  erorile lor, vor analiza mai atent propunerile de arestare ale procurorilor DNA, sub aspectul temeiniciei si legalitatii, si , mai ales, in raport cu situatia individuala a fiecaruia.

Vom vedea ce va fi.


Statul clona (V) – Adevar sau provocare


” Caci nu e nimic ascuns ca sa nu se dea pe fata; nici n-a fost ceva tainuit decat ca sa vina la aratare”- Iisus Hristos

In cursul urmaririi penale, aproximativ in luna martie 2011, am solicitat procurorului de caz Cerbu Viorel Ioan , printre altele, o confruntare cu investigatorul sub acoperire cu numele de cod Voda Mihai Cristian.

Rezolutia procurorului de respingere a solicitarii a fost urmatoarea:

“Prin declaratiile date in prezenta cauza, Dragomir Valerian a sustinut, intre alte aspecte, faptul ca VCM ar fi intreprins demersuri pentru detasarea inculpatului la SPF Moravita, precum si ca acelasi investigator l-ar fi instigat la savarsirea infractiunilor de coruptie.Privitor la activitatile desfasurate in temeiul autorizatiei emise in conformitatecu art.26^1 din Legea 78/2000 si art. 224^1-224^4 Cpp, VCM a intocmit periodic procese verbale in cuprinsul carora a evidentiat aspectele constatate referitor la aceleasi imprejurari fiind audiat, la anumite intervale de timp, de procuror.

Din aceasta perspectiva, sustinerea lui Dragomir Valerian privind implicarea investigatorului VCM in realizarea unor demersuri pentru detasarea inculpatului la SPF Moravita trebuie analizata sub aspectul temeiniciei si al concludentei in raport cu invinuirile formulate fata de el in prezenta cauza, prin raportare la intreg probatoriu aflat la dosar, in conditiile in care nu exista nici un act care sa confirme o asemenea ipoteza, care de altfel nici nu este plauzibila fata de statutul de agent in care a actionat investigatorul la SPF Deta si apoi la SPF Moravita.”

Inregistrare ambientala intre S.A. si Voda Mihai Cristian ( VMC investigator)

VMC: Ca auzi ce zice :sa nu crezi ca incerc sa ma indepartez de tine si i-am zis nici n-ai avea cum si zice ce vrei sa spui si zic pai am spus ca venim pachet deci trei insi,nu?

SA: Vali isi pregateste terenul.

VMC: Ce teren?

SA: Sa scape , sa se duca la cineva, sa dea sa-l tina acolo.

VMC: Cine il tine acolo, ma?

SA:Acuma?Tu, normal.

VMC: Nu?

SA:Pai si tu poti sa-I zici “Bai Vali, cum te tin aici?

VMC: Si asa i-am spus de la inceput ca noi mergem pachet .

VMC: Asta sa vorbim cu Vali.Pune-l pe Budris in 51 sa numere baxurile si pe mine aicea (pe intrare) .Nu vrea, pleaca, frate.

Sa facem abstractie de faptul ca procurorul i-a atribuit investigatorului o calitate care se dobandeste in conditiile legii( aceea de politist de frontiera), sa facem abstractie ca investigatorul a fost infiltrat la SPF Deta mai inainte de a fi autorizat de procuror, sa facem abstractie ca a folosit o identitate falsa in conditiile in care nu avea autorizatie si totodata in conditiile in care DGA nu este structura de informatii gen SRI ci structura a politiei judiciare, sa facem abstractie de faptul ca investigatorul a luat bani pe care nu i-a predat (Dumnezeu ne e martor la amandoi, vom vedea la proces) , sa facem abstractie de toate astea ??????



Statul clona (IV) – Pact cu mafia


In data de 05 octombrie 2010, momentul de inceput al dosarului “Moravita”,  cu 5 zile inainte ca investigatorul sub acoperire Voda Mihai Cristian sa fie detasat la Moravita , DGA inainteaza catre DNA lucrarea cu nr. P/1233049/S.A./05.10.2010.Cele doua litere reprezinta initialele numelui lucratorului DGA care a facut lucrarea.

In aceasta lucrare , DGA comunica DNA ca ” o parte din sumele de bani obtinute din traficul de tigari de la Moravita este data superiorilor din conducerea IJPF Timis si IGPF “.La acel moment, la conducerea IJPF TIMIS se afla Iures Cornel si Mudure Ioan, iar la conducerea IGPF se afla Buda Ioan si Bratan Cristinel.

In 24 februarie 2011, imediat dupa descinderile din vami , Traian Igas, ministrul de interne declara: “Apreciez, în bătălia in coruptia din vami, o implicare deosebită a chestorului Buda fără de care nu am fi putut să ajungem la rezultate”.Mai mult, Traian Igaş a apreciat că fără ajutorul şefului Poliţiei de Frontieră, chestorul Ioan Buda, rezultatele anchetei în cazul vămilor ar fi întârziat sau nu ar fi existat.

El a adăugat că nu ia în calcul demiteri “câtă vreme nu există elemente de suspiciune sau elemente dovedite că cei de la nivel central ar fi implicaţi în aceste acte care nu ne fac cinste”.

Domnule Igas, structura  anticoruptie al ministerului pe care il conduceati la momentul respectiv, adica DGA, a transmis o informare catre DNA ca banii ajung la sefii IGPF si IJPF Timis.Nu era de ajuns sau nu ati stiut de aceasta informare?Sau ati avut un alt interes?

Declaratia lui Buda din 2 martie 2011 : ” Am sprijinit activitatea DNA si DGA din vami pe tot parcursul actiunii”.Seful Politiei de Frontiera, Ioan Buda, a declarat  ca stia despre actiunile organizate de Directia Nationala Anticoruptie si ale Directiei Generale Anticoruptie, insa neaga ca si-ar fi schimbat oamenii din posturi inaintea controalelor”.

De ce avea nevoie  DNA de sprijinul lui Buda si al lui Iures?

Raspuns : pentru infiltrarea investigatorului sub acoperire in Politia de Frontiera, si nu numai la Moravita , ci si in celelalte puncte Siret, Albita, Naidas.

Insa aceasta infiltrare s-a facut in afara unui cadru legal , producand consecinte care vor fi relevate la momentul potrivit.

Se impune o intrebare:  De ce DNA nu a tinut cont de informarea DGA?

Pentru ca era prea tarziu.Si acum sa vedeti ironia situatiei.

DNA a solicitat sprijinul sefului IGPF si IJPF Timis putin inainte de luna august 2010, cand s-a facut infiltrarea investigatorului sub acoperire.

Doua luni mai tarziu, DNA primeste informarea de la DGA ca ofiteri din conducerea IJPF Timis si IGPF adica cei carora le solicitase sprijinul, sunt implicati in fapte de coruptie.

Stia oare DNA despre implicarea conducerii IGPF in acte de coruptie, in contextul in care acelasi procuror instrumentase in 2008 un dosar privind fapte de coruptie in vama Moravita si in care se vorbeste despre circuitul banilor?

Daca DNA stia despre implicare conducerii IGPF in acte de coruptie, de ce totusi au dezvaluit ancheta privind Moravita, solicitandu-le sprijinul ?

A vrut oare DNA sa ajunga la adevaratii coordonatori ai coruptiei din vami?

A fost o ancheta obiectiva, impartiala si secreta  sau una  selectiva si la comanda?

In urma celor prezentate, trageti voi concluziile pe care le considerati de cuviinta.


Statul clona (III) – A fost sau nu a fost FBI?


Intr-un articol aparut in data de 03 octombrie 2011 in ziarul National, referitor la operatiunea DGA in dosarele privind coruptia din vami, se preciza  ca “In ciuda zvonurilor ca ar fi fost asistati indeaproape de parteneri straini, conducerea DGA confirma, pentru prima data,  ca Operatiunea „Vami Curate” a fost una suta la suta romaneasca, in formula DGA – DNA – SRI“.

De la bun inceput precizez ca aceste zvonuri la care se face referire nu au aparut niciodata  in presa.Nici un ziar,  site de stiri sau televiziune nu a vorbit vreodata  de asa ceva .Nicio persoana nu a facut vreo declaratie ca actiunea DGA ar fi fost asistata de parteneri straini.

A existat intr-adevar un zvon ca actiunea DGA a fost sprijinita de FBI, insa acest zvon a fost la nivelul de barfa intre lucratorii din politia de frontiera.

Dar , daca conducerea DGA  a adus vorba  despre sprijin extern, analizam astazi posibilitatea ca actiunea DGA sa fi fost sprijinita de FBI, lasandu-va pe voi sa trageti singuri  concluziile.

Probabil, cadrul juridic cel mai evoluat în acest domeniu este cel aparţinând Statelor Unite ale Americii, care a făcut primii paşi către instituţia investigatorului acoperit la începutul anilor 80, prin adoptarea şi punerea în aplicare a unui pachet de acte normative destinate combaterii activităţilor mafiote desfăşurate de anumite grupuri infracţionale, organizate, în general, pe criterii etnice şi de rudenie.

Principalul organ de urmărire penală al Statelor Unite ale Americii  care foloseşte această instituţie este Biroul Federal de Investigaţii (FBI) , a cărui competenţă materială cuprinde întreaga gamă de activităţi ilicite.

Datorită experienţei acumulate, Biroul Federal de Investigaţii a întocmit un manual, denumit în continuare „Manualul Biroului Federal de Investigaţii”, care conţine metodologia şi bunele practici în folosirea investigatorului acoperit, manual adoptat, în parte sau în totalitate şi de către celelalte organe judiciare federale. Totodată, acest document reprezintă un model pentru multe state europene, care se află în fazele incipiente de folosire a investigatorului acoperit, printre care si Romania.

În conformitate cu Manualul Biroul Federal de Investigaţii, folosirea tehnicilor sub acoperire, inclusiv cele referitoare la persoane juridice, sunt esenţiale în detectarea, prevenirea şi cercetarea penală a infracţiunilor circumscrise „infracţionalităţii gulerelor albe, corupţiei, terorismului, criminalităţii organizate, substanţelor supuse controlului naţional şi alte domenii prioritare de investigare”.

Conform Manualului Biroului Federal de Investigaţii, prin „activităţi sub acoperire se înţeleg orice activităţi cu caracter investigativ ce implică folosirea unui nume sau a unei identităţi falsificate, de către un angajat al Biroului  Federal de Investigaţii sau al unei alte agenţii federale, statale sau locale ce lucrează în cooperare cu Biroul Federal de Investigaţii”. Comparativ cu legislaţia noastră, în Statele Unite ale Americii este permisă implicarea în operaţiuni sub acoperire şi a unor colaboratori FBI, alte persoane decât angajaţii Biroului Federal de Investigaţii, specialişti sau experţi în anumite domenii (ex. în domeniul IT, chimie, etc), a căror calificare profesională este necesară soluţionării cazului respectiv.

Cu privire la persoana competentă să supravegheze operaţiunile sub acoperire, Manualul Biroului Federal de Investigaţii precizează faptul că aceasta poate fi un procuror sau un şef de secţie aparţinând unei divizii operative, judiciare, din cadrul Departamentului de Justiţie.Legislaţia americană permite aprobarea unei operaţiuni sub acoperire şi de către conducerea Biroul Federal de Investigaţii, spre deosebire de legislaţia română, unde acest lucru este atributul în exclusivitate al magistratului.

Probabil cel mai sensibil subiect îl constituie participarea în activităţi ilegale a angajaţilor sub acoperire, aspect ce nu este în totalitate lămurit nici în legislaţia românească.

Conform legislatiei americane, investigatorului sub acoperire, pe timpul desfăşurării activităţii sub identitate falsă, îi este interzisă:

  • participarea la orice fel de acte de violenţă, cu excepţia celor de autoapărare
  • iniţierea sau instigarea la comiterea de acte ilicite neautorizate
  • participarea la activităţi investigative considerate ilegale prin lege sau neautorizate

 

Cel mai controversat aspect al instituţiei investigatorului acoperit,  atât  în legislaţia românească, cât şi în cea occidentală, rămâne cel îl legătură cu posibila „provocare” exercitată de către acesta. Din punctul de vedere al legislaţiei federale, prin provocarea unei persoane se înţelege împrejurarea în care un reprezentant al guvernului induce în conştiinţa acesteia, predispoziţia comiterii unui act ilicit, înainte ca această persoană să fi luat o hotărâre infracţională, cu scopul ca actul ilicit să fie comis şi vinovatul tras la răspundere penală.

In acelasi articol din ziarul National, seful “acoperitilor” afirma ca “unul dintre baietii pentru Stamora a avut un instinct formidabil si, atunci cand a fost intrebat daca vrea musai la Moravita, a ridicat sictirit din umeri si a spus ca lui i-ar conveni mai mult Deta. Ceea ce a mai rispit din banuieli.  Am pierdut ceva saptamani pana ce a ajuns la Stamora, dar a meritat.” El nu precizeaza insa de ce a fost nevoie ca investigatorul sub acoperire sa vina intai la Deta , si apoi la Moravita.

Raspunsul este pentru ca scenariul a fost creat pentru  atragerea unui politist, in speta un ofiter, cu care impreuna sa fie mutat la Stamora-Moravita, facilitandu-i patrunderea in randul politistilor de acolo ,in scopul de a obtine probe in cauza.

Aceasta manevra se regaseste in Manualul FBI privind investigatorul sub acoperire sub denumirea  atragerea unui tert.Pentru acoperirea acestui aspect, investigatorul de la Moravita a fost autorizat sa  deruleze operatiuni disimulate de natura sa conduca la crearea unor imprejurari susceptibile sa determine cercetarea sa pentru savarsirea unor fapte penale referitoare la regimul trecerii de bunuri peste frontiera“.

Conform legislatiei americane, o operaţiune sub acoperire ce implică atragerea unui terţ într-o activitate ilicită,  poate fi autorizată numai dacă oficialul competent să emită autorizarea consideră că sunt întrunite următoarele:

  1. natura ilegală a activităţii este clar percepută de către suspect/terţ
  2. natura ofertei plasate de către investigator este justificată, în raport de actul ilicit la care terţul este invitat să participe
  3. există o prezumţie reală conform căreia implicarea terţului va duce la descoperirea activităţii ilicite
  4. există motive întemeiate a se presupune că terţul este implicat, a fost implicat sau intenţionează a se implica în actele ilicite investigate ori în acte ilicite similare
  5. sau, se conturează oportunitatea comiterii unui act ilicit astfel încât există indicii temeinice că orice persoană va fructifica această ocazie, ori este predispusă a se implică în actele ilicite propuse”

 In legislatia noastra, acest lucru este interzis prin art. 68 din Codul de procedura penala care prevede ca este oprit a se intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere, precum si promisiuni sau indemnuri, in scopul de a se obtine probe.
De asemenea, este oprit a determina o persoana sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe.

De altfel , modul de abordare al Curtii Europene a Drepturilor Omului privind cauzele cu investigatori se reduce la o intrebare scurta si concisa, si anume daca fara interventia  investigatorului, persoana in cauza ar fi putut sa savarsesca faptele retinute in sarcina sa.

Manualul FBI al investigatorului sub acoperire prevede ca , inainte de fiecare operatiune,  fiecare agent sub acoperire va fi instruit cu privire la faptul că nu îi este permis să se implice în acte de violenţă, să iniţieze şi să coordoneze activităţi ilicite, să folosească metode ilegale de investigare, să aibă un comportament contrar restricţiilor profesionale ale Biroului Federal de Investigaţii ori ale Parchetului General, cu excepţia cazurilor fortuite, şi nu se va implica în nici un act ilicit ce nu face subiectul autorizării.

Investigatorul sub acoperire va fi instruit cu privire la ilegalitatea provocării.

In final va prezint printre primele si cel mai cunoscut caz în care s-au folosit investigatori sub acoperire în Statele Unite Ale Americii : Afacerea Abscam, operaţiune ce a fost iniţiată în anul 1978 şi încheiată în 1980.

  Afacerea Abscam a fost iniţiată de Biroul teritorial din Long Island al Biroului Federal de Investigaţii, având ca obiect, iniţial, traficul de obiecte furate, ulterior transformându-se într-un caz de corupţie. În final, operaţiunea a dus la arestarea şi condamnarea mai multor senatori, deputaţi, membrii ai consiliului Primăriei din Philadelphia, primarul oraşului Camden, New Jersey şi a unui inspector de le Serviciul de Emigrări.

  Biroul Federal de Investigaţii a înfiinţat o companie fantomă, cu numele „Abdul Enterprises” SRL, în 1978, după care un investigator sub acoperire, care pretindea că este om de afaceri şi „şeik” din Orientul-Mijlociu, a intrat în legătură cu mai mulţi oameni politici, care în schimbul unor favoruri financiare, i-au promis că vor interveni pe lângă diferiţi funcţionari publici. Pentru a crea impresia unei situaţii financiare deosebite, pretinsul „şeik” a închiriat, în numele Biroului Federal de Investigaţii, un apartament de lux în capitala SUA – Washington DC, un yacht în Florida şi mai multe camere de hotel în New Jersey, locaţii pe care le-a folosit cu ocazia întâlnirilor de „afaceri” avute cu politicienii americani. Printre solicitările agentului sub acoperire, presupusul om de afaceri, dorea să obţină azil politic în Statele Unite ale Americii, să investească în afaceri profitabile din Statele Unite ale Americii şi să primească ajutor politic în vederea retragerii unor importante sume de bani din Orientul-Mijlociu.

 Întreaga operaţiune a fost gândită şi coordonată de Melvin Weinberg, un cunoscut escroc american, care, după ce şi-a ispăşit pedeapsa, a fost angajat de către Biroul Federal de Investigaţii în acest scop.

  După ce această anchetă a fost făcută publică, o serie de întrebări au fost ridicate de către opinia publică şi mass-media în legătură cu posibilitatea ca cei incriminaţi în dosar să fi fost provocaţi de către investigatorul acoperit, mai ales că mulţi dintre inculpaţi făceau parte din viaţa politică, lucru ce a determinat apariţia „Metodologiei Parchetului General de folosire a Investigatorilor Acoperiţi de către Biroul Federal de Investigaţii”, cunoscută şi sub numele de „Regulamentul lui Civiletti”

Poate ca si la noi este nevoie de o lege care sa reglementeze in mod clar institutia investigatorului sub acoperire.


 


Statul clona (II)


Voi continua in seara aceasta cu prezentarea evenimentelor care s-au derulat incepand cu noiembrie-decembrie 2009 si continuand pe tot parcursul anului 2010.Adica , de unde am ramas.

Dupa cum se scria intr-un articol din ziarul National, “razboiul cu mafia din vami” s-a declansat in luna decembrie 2009.Cum ar fi sa apara pe un site de stiri situatia vanzarilor duty-free-urilor din Moravita pe anul 2008 si 2009 , pe fiecare luna in parte.? Ar fi hilar ca pe aceeasi pagina sa apara urmatorul fragment din ziarul National :“cand sa prezinte datele pentru bilantul pe 2009, seful „acoperitilor” a fost „preluat” de directorul de atunci al DGA, chestorul Liviu Popa : „Bai, da’ voi cand va ocupati si de lucruri serioase?”. Provocarea a fost acceptata imediat, desi miza parea una uriasa : “Cica e jale prin vami si la frontiere, va bagati? .”

Ce a facut DGA pana la sfarsitul anului 2009?Nu au fost informati?Nu au primit informari de la SRI despre ce se intampla in Moravita?Nu stiau sau nu au fost lasati sa faca ceva? Putin probabil sa nu stiut.

Incepand cu 23 decembrie 2009 la conducerea ministerului de interne a fost numit Vasile Blaga, dupa ce Dan Nica a fost demis.Blaga si-a desfasurat mandatul pana la 27 septembrie 2010.La acel moment ancheta DNA era in plina desfasurare in toate vamile, respectiv Moravita, Naidas, Albita si Siret.

Stiind in mod sigur ca vor urma arestari in vami, Blaga prefera sa faca pasul in spate si sa-l lase la carma ministerului pe Traian Igas.

Stia Blaga despre ancheta DNA si arestarile care vor urma?Bineinteles.In data de 06 februarie 2011, dupa arestarile de la Siret, Blaga declara public ca “garantat” vor fi si alte cazuri asemanatoare celui de la Vama Siret, adaugand ca nu poate da mai multe detalii in calitate de fost sef al MAI.

“Dumneavoastra credeti ca aceste lucruri au fost incepute acum, ca sa dam bine la Schengen. Nu pot sa va spun mai mult, ca am fost ministru de Interne. Dar va spun un singur lucru: daca unii spun ca au fost supravegheati din septembrie, cateva luni dureaza legendarea unei astfel de actiuni, deci au inceput cu multe luni inainte de septembrie.

Si o sa mai vedeti. Deci lucrurile astea nu se intampla pur si simplu de pe o zi pe alta, pentru ca, va dati seama, prinzi numai pestisorii daca te arunci” a spus Blaga, citat de Mediafax.Ca un adevarat politist, Blaga a explicat reporterilor mersul unei anchete penale.

Ce calitate avea Blaga in ancheta? Parca ancheta trebuia sa fie secreta, pentru a fi obiectiva, nu selectiva.

Coincidenta, incepand cu luna ianuarie 2010, dupa declansarea actiunii, mai multi vamesi din Oradea si Arad, apropiati de Blaga spun gurile rele, au plecat usor-usor de la Moravita.Sa-i fi avertizat cineva?

Acum sa dam putin timpul inapoi.In decembrie 2007, cativa “baieti destepti” de la politia de frontiera au decis exploatarea din plin a punctului Moravita.Au inlocuit toti ofiterii si aproape toti agentii care lucrau in punct pentru a aduce alti ofiteri si agenti.Se crea o echipa noua si  competitiva.

Coincidenta sau nu, incepand cu 1 decembrie 2007 adjunct al inspectorului general pe operativ a fost numit chestorul Buda Ioan. Cat timp credeti ca a fost adjunct?

Exact, pana la 4 octombrie 2009, momentul decisiv cand s-au intamplat foarte multe lucruri.Incepand cu 05 octombrie 2009 , Buda este imputernicit pe functia de inspector general, dupa ce brusc, chestorul Nelu Pop se pensionase.Oare aflase ceva?I s-a propus oare ceva si nu a fost de acord?

Incepand cu data de 26 ianuarie 2010, Buda este numit inspector general, bineinteles, fiind de acord sa coopereze si sa sprijine actiunea DGA si DNA din vami.El a declarat public ca a sprijinit aceasta actiune a DGA si a DNA pe tot parcursul actiunii. Organigrama nu s-a schimbat in acest timp”.

S-a schimbat si se poate dovedi cu o interceptare  care nu a fost transcrisa , dar care va aparea la momentul potrivit.Acea inregistrare dovedeste clar ca seful Politiei de Frontiera chestorul Buda a protejat anumiti oameni din Moravita , stiind ca e o ancheta a DNA in derulare.Sprijinul lui Buda a constat in permiterea infiltrarii unui investigator in Politia de Frontiera cu o identitate fictiva, avand o calitate care se dobandeste doar in conditiile legii, aceea de politist de frontiera si mai inainte de a fi autorizat de procuror.Astfel, Buda comite cateva infractiuni, deoarece  in momentul de fata in Romania nu exista nici un cadru legal care sa permita acest lucru.

Mergem mai departe si in 23 iunie 2010 s-a emis ordonanta de urgenta a guvernului 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale.Aceasta ordonanta limita vanzarea de tigari in duty-free la 2 pachete, nu cartuse, ci pachete.Practic, cu aceasta ordonanta duty-free-urile s-au inchis.

Cinci zile mai tarziu, in 28 iunie a avut loc sedinta CSAT, in urma careia s-a hotarat elaborarea unui plan comun de acţiune a instituţiilor cu responsabilităţi în combaterea evaziunii fiscale şi contrabandei, menit să îmbunătăţească eficienţa colaborării între Ministerul de Interne, Ministerul Finanţelor Publice şi Parchet. Ca urmare, la nivel judeţean se vor constitui grupuri de lucru operaţionale formate din ofiţeri specialişti şi experţi desemnaţi de instituţiile responsabile.La sedinta au fost invitati sa participe Laura Codruţa Kovesi – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Codruţ Olaru – procuror-şef, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Laura Oprean, procuror-şef adjunct la Direcţia Naţională Anticorupţie.

In aceeasi perioada iunie 2010, DGA si DGIPI au intocmit Planul de măsuri privind prevenirea  şi combaterea implicării personalului M.A.I. în activităţi de contrabandă şi trafic de ţigări.

Paradoxal, la cinci zile de la emiterea unei ordonante care avea sa duca la inchiderea magazinelor duty-free, statul roman se hataraste sa reactioneze impotriva traficului de tigari.

Incepand cu luna iulie magazinele duty-free din Moravita erau inchise.In aceste conditii era clar ca traficul de tigari se reduce apropape catre limita inferioara, din simplul motiv ca sursa alimentarii cu tigari nu mai exista.Cu toate acestea , abia acum institutii ca MAI, DNA si DGA se decid sa reactioneze in lupta cu traficul de tigari.E bine si mai tarziu , decat niciodata.

In articolele urmatoarele veti putea citi: sprijinul FBI in dosarele din vami, ce a spus Buda cand a fost audiat de Comisia de aparare si siguranta nationala din Camera deputatilor, cum a motivat un procuror de la Parchetul de pe langa ICCJ solutia de NUP impotriva lui Buda, Iures si a procurorilor care au instrumentat dosarul Moravita precum si multe altele.

Dumnezeu sa ne ajute.

 


Statul clona (I)


Analizam astazi  momentul noiembrie-decembrie 2009.Multe lucruri s-au spus atunci, dar nimeni le-a dat atentie. Sa recapitulam si sa analizam cateva afirmatii si declaratii de la vremea respectiva.Poate e coincidenta, poate nu…

Intr-un articol scris de Tiberiu Kiss, in 13 iulie 2009, intitulat Moravita-ultima frontiera(II), acesta afirma la un moment dat ca “sute de camioane cu tigari de contrabanda au fost filmate, documentate si arhivate pentru momentul cheie: noiembrie 2009!  Cine sunt baietii destepti si cine-i controleaza, asta stiu doar putini. Practic, o mana de oameni, in special cei care au acces la circuitul documentelor din antrepozitul din Constanta.

Tot in acelasi articol mai scrie ca “Aparent, fara nicio legatura cu mesagerul din Antilele Olandeze, azi de dimineata, la sediul central al Politie de Frontiera Timis au fost chemati toti sefii de tura din Moravita. Nu au plecat de acolo, nici pana la ora asta, ca era lume multa care astepta sa-i cunoasca: de la SIPI, de la DGA, de la Interpol si…inca cineva. Un tip misterios, cu o misiune absolut senzationala care, de mai bine de opt luni, a tacut, a facut si a documentat, asa cum numai in filmele cu James Bond ati mai vazut “.

Asta se intampla in luna iulie 2009.

La 01 octombrie 2009, Dan Nica, ministru de interne, declara public la Antena 3,  ca la punctele de trecere a frontierei din vestul tarii se face trafic intens de tigari, si a afirmat ca banii din aceste activitati se duc in campania electorala, fara sa precizeze catre ce partide merg aceste venituri.Nica s-a referit la traficul cu tigari de la punctul de trecere Stamora Moravita, unde sustine ca a vorbit cu seful Politiei din Timis si “a dispus controale si filtru total pentru cei care fac contrabanda cu tigari.

“Informatiile mele din Ministerul Administratiei si Internelor spuneau ca intra TIR-uri de tigari, ca cei de la vama sunt foarte ocupati si n-au timp sa le controleze. Pierderea pentru cei care faceau controalele se ridica la 32 de mil de euro. Au pus 5 milioane de euro ca sa poata sa intre din nou in afaceri. Asta insemna ori retragerea filtrelor de politie din Timis, ori retragerea mea”, a declarat Nica, la Antena 3.

La aceeasi data 01 octombrie 2009, Dan Nica a fost demis de la Ministerul de Interne.El a fost inlocuit cu Vasile Blaga.

Intr-o declaratie din 13 februarie 2011, imediat dupa arestarile din vami, Viorel Hrebenciuc sustinea ca la momentul in care Dan Nica a fost remaniat din functia de ministru de Interne, in 2009, acesta pregatea o actiune de arestari la Stamora Moravita, dar nu a fost lasat.”Atunci s-a discutat clar ca domnul Nica avea o actiune prin care sa… o arestare sau ce vroia sa faca la Stamora Moravita impotriva vamesilor de acolo, n-a fost lasat, s-a schimbat guvernul si se intampla actiunea acum. Uitati-va cum spunea domnul Nica atunci, la emisiuni, la televiziuni, dar nu s-a uitat nimeni la el, eram toti in campanie prezidentiala si declaratiile lui au trecut nebagate in seama”, a adaugat Hrebenciuc.

El a sugerat ca Dan Nica a fost schimbat ca ministru de Interne pentru a nu mai avea loc actiunea planificata la Stamora Moravita.

Intr-un articol aparut in 02 octombrie 2011 in ziarul National, se povesteste despre operatiunea desfasurata in vami.Totul a inceput la bilantul pe 2009, cand seful „acoperitilor” a fost „preluat” de directorul de atunci al DGA, chestorul Liviu Popa : „Bai, da’ voi cand va ocupati si de lucruri serioase?”. Provocarea a fost acceptata imediat, desi miza parea una uriasa : “Cica e jale prin vami si la frontiere, va bagati? Daca da, faceti o lista cu tot ce va trebuie”. Iar la sfarsitul lui decembrie, Serviciul Special primea ordinul de lupta: “ Cand am auzit ca vom avea la dispozitie tot ceea ce am cerut, nu ne venea sa credem. Era clar ca urma cel mai crunt razboi pe care aveam sa il purtam.

Articolul e putin hilar.Baieti, ma faceti sa rad, unde ati fost in 2008 si 2009?Ati fost plecati din tara? In fine, sa nu fiu rautacios.

In concluzie, din cele relatate, se desprind urmatoarele:

-Tiberiu Kiss vorbeste de un moment cheie – noiembrie 2009;

-in octmbrie 2009 Dan Nica ministrul de interne, este schimbat din functie;acesta afirma public  ca banii din contrabanda cu tigari din Stamora Moravita au fost folositi pentru campania electorala;

-Hrebenciuc afirma intr-o declaratie din 13 februarie 2011, ca Nica a fost schimbat in 2009 deoarece pregatea o actiune in vama Stamora Moravita;

-din povestea “acoperitilor” din National aflam ca ei au declansat actiunea in decembrie 2009;

-tot de la Tiberiu Kiss aflam in iulie 2009 ca un tip misterios, cu o misiune absolut senzationala care, de mai bine de opt luni, a tacut, a facut si a documentat.

Se impun cateva intrebari de bun-simt:

Se pregatea sau nu o actiune in Stamora Moravita in noiembrie 2009?

A blocat Blaga o posibila actiune in Moravita, care daca ar fi avut loc ar fi demascat legatura intre PD-L si banii obtinuti din traficul de tigari si totodata ar fi dus la pierderea alegerilor?

A preluat din mers un dosar care era deja inceput si documentat de pe vremea mandatului lui Nica?

Acestea sunt doar cateva intrebari, dar stim si cateva lucruri certe:

1.In 2008 DNA a inceput un dosar privind fapte de coruptie din vama Moravita.Este vorba de dosarul 54/P/2008.In acest dosar mai multi agenti si ofiteri au fost pusi pe interceptari.Dosarul s-a oprit brusc aproape de finele lui 2008.Monitorizarea insa a continuat, iar materialul a fost arhivat si pus la pastrare.Cine stie, poate va aparea candva.

2.Traficul de tigari in 2009 crescuse din ce in ce mai mult; se pot verifica aprovizionarile si vanzarile magazinelor duty-free.

3.In 2009, datorita cresterii traficului de tigari, din ordinul lui Nica, la Moravita au fost instalate filtre de supracontrol formate din reprezentanti ai politiei, jandarmeriei, garda financiara si vama.

4.Unii vamesi de la Arad si Oradea au plecat din Moravita la inceputul lui 2010, fiind  avertizati.

5.Ofiterii care au fost sefi de tura in 2009 au fost trimisi pe la cursuri, in concedii sau detasati pe toata perioada anchetei, la fel ca si unii agenti privilegiati.

Acestea fiind spuse , trageti singuri concluziile.

                                                                                                  Q.E.D.


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 105 other followers