Monthly Archives: octombrie 2013

Legalitatea infiltrarii investigatorului acoperit Voda in cadrul IJPF Timis


Investigatorul sub acoperire este lucrator operativ din cadrul politiei judiciare care isi desfasoara activitatea in baza autorizatiei emise de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, intr-un dosar penal (art. 224^1 – art. 224^4 CPP).

In cele ce urmeaza voi face o analiza cat mai pertinenta pentru a stabili daca au fost respectate normele legale in ceea ce priveste infiltrarea si activitatea desfasurata de investigatorul sub acoperire Voda Mihai Cristian folosit in dosarul “Moravita”.

        I. Legalitatea numirii/infiltrarii agentului Voda in cadrul IJPF Timis

Voda Mihai Cristian a fost numit in functia de agent III la Compartimentul Ture Serviciu din cadrul SPF Deta prin Dispozitia Sefului IJPF Timis nr. S1109279 din 30.08.2010, astfel:

Cu data de 15.08.2010 agentul de politie VODA Alexandru MIHAI CRISTIAN , mutat la cerere de la Inspectoratul Judetean al Jandarmeriei Bihor prin dispozitia sefului  Inspectoratului General al Jandarmeriei Romane nr. S969 din 19.08.2010 si echivalat in grad profesionalconform dispozitiei IGPF nr. 177362 din 15.08.2010, se numeste in functia de agent III la compartimentul Ture Serviciu la SPF Deta, pozitia 426 in statul de organizare.

Investigatorul acoperit VMC a fost autorizat de procuror incepand cu data de 03.09.2010 in dosarul penal 246/P/2010.Practic in cadrul IJPF Timis a fost incadrata o persoana cu identitate falsa.

Numirea lui VMC in cadrul IJPF Timis s-a facut in afara cadrului legal, prin emiterea in mod abuziv a unei dispozitiei de mutare fictiva de la Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane la Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Timis si incadarea in functia de agent de politie la  IJPF Timis-Sectorul Politiei de Frontiera Deta,  cu incalcarea tuturor normelor legale in vigoare ce reglementeaza mutarea, transferul, incadrarea sau numirea in unitatile MAI, respectiv Legea 360/2002, OMAI 665/2008 si OMAI 300/2004.

 Articolul 69 alin.(1) lit. l din Legea 360/2002 prevede ca raporturilor de serviciu ale politistului inceteaza cand s-a stabilit ca a fost incadrat in mod fraudulos in politie.Din acest text de lege rezulta, daca mai era nevoie, ca este interzis  a incadra o persoana in mod fraudulos in politie.

Trebuie precizat ca Politia de Frontiera poate coopera cu celelalte institutii ale statului care au atributii privind asigurarea ordinii de drept, dar acest lucru se face doar  in conditiile legii, asa cum prevede art. 4 din OUG 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera .

  II. Legalitatea atribuirii unei calitati oficiale (politist de frontiera) investigatorului acoperit  de catre procuror

Un alt aspect care trebuie analizat este calitatea in care investigatorul acoperit VMC si-a desfasurat activitatea, respectiv politist de frontiera.

Procurorii de caz si-au depasit prerogativele legale in momentul  autorizarii efectuarii unor activitati investigative acoperite de catre lucatorul DGA cu nume de cod  VODA MIHAI CRISTIAN, intr-o calitate oficiala (politist de frontiera) pe care acesta a dobandit-o si a exercitat-o in mod NELEGAL cu sprijinul nemijlocit al factorilor de conducere din cadrul IGPF si IJPF Timis.Desi procurorii cunosteau atat identitatea cat si calitatea reala a investigatorului pe care acestia il autorizasera,  i-au permis acestuia, in afara unei autorizatii exprese, sa desfasoare activitati procedurale conspirate in cadrul unei institutii publice, folosindu-se de o calitate oficiala pe care acesta nu o detinea in mod legal.

In conformitate cu art. 7 din Legea 360/2002 calitatea de politist de frontiera se dobandeste si se pierde in conditiile prevazute de prezenta lege, iar art. 8 din aceeasi lege prevede ca profesia de politist de frontiera  poate fi exercitata numai de catre persoana care a dobandit aceasta calitate, in conditiile legii.

  III. Legalitatea emiterii unei carti de identitate false pe numele investigatorului acoperit Voda, inainte  ca acesta sa fie autorizat ca investigator intr-un dosar penal

Un alt aspect care trebuie discutat este emiterea si punerea la dispozitia lucratorului DGA cu nume de cod VODA MIHAI CRISTIAN a unei carti de identitate false inainte ca acesta sa fie autorizat ca si investigator sub acoperire si inainte de inregistrarea unei cauze penale la unitatea de parchet .

 Sa presupunem o posibila invocare de catre Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date a art.  14 alin 9 din OUG 97/2005, ca temei juridic pentru eliberarea unor documente oficiale cu identitate fictiva, articol care prevede eliberarea unor asemnea documente, la solicitarea autoritatilor cu atributii in domeniul ordinii si sigurantei publice.

In primul rand, nu poate fi acceptat acest argument, deoarece, pe de o parte, daca solicitarea ar fi venit de la Parchetul DNA era conditionata de existenta unui dosar penal, iar pe de alta parte daca solicitarea ar fi venit de la  DGA  ar fi fost necesara existenta unei autorizatii a procurorului in conformitate cu art. 12 din Regulamentul de organizare si functionare al DGA, care prevede ca  “In scopul descoperirii faptelor, identificarii faptuitorilor si obţinerii mijloacelor de proba, direcţia generala poate folosi investigatori sub acoperire  in baza autorizarii date de procurorul competent, in condiţiile legii.”

In al doilea rand,  din continutul OUG 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identiate ale cetatenilor romani nu rezulta posibilitatea eliberarii unor documente de identitate in alte situatii decat cele reglementate de art 11 alin 1. Prin urmare, chiar daca, prin absurd, MAI, DGA sau procurorul ar fi solicitat  DEPABD eliberarea unei carti pe o identitate fictiva in scopul folosirii sale de catre un investigator sub acoperire, aceasta institutie publica, nu avea temeiul legal pentru a putea inregistra in sistemul national de evidenta a persoanelor datele fictive comunicate de catre MAI, DGA sau parchet si pentru a elibera un document de identitate care sa contina aceste date, in alte conditii decat cele prevazute in OUG 97/2005.

 La data de 14.04.2013 am formulat o petitie catre MAI in care am solicitat verificarea legalitatii numirii investigatorului acoperit Voda  in cadrul IJPF Timis inainte de existenta unui dosar penal si a unei autorizatii a procurorului, precum si verificarea respectarii normelor legale privind eliberarea  cartii de identitate falsa pe numele Voda Mihai Cristian, inainte de existenta unei autorizatii emisa de procuror.Petitia a fost directionata de catre MAI la DNA.Desi initial DNA a ezitat sa comunice un raspuns, fiind nevoit sa formulez o alta petitie, intr-un final mi-a fost comunicat raspunsul DNA nr. 101/VIII-1/2013, in care se arata urmatoarele :

Incadrarea numitului Voda Mihai Cristian la IJPF Timis si eliberarea de catre DEPABD a cartii de identitate sub numele sus-amintit, s-a facut in conditii legale, sub directa coordonare si cu stiinta procurorilor de caz desemnati sa instrumenteze un dosar penal”.

Dupa cum vedeti, desi invoca conditii de legaliatate, DNA nu precizeaza care sunt totusi actele normative care au asigurat aceasta legalitate.

Mai departe DNA afirma ca „… prin actul de inculpare in cauza s-a dispus neinceperea urmaririi penale (n.n. fata de investigatorul Voda) pe considerentul ca faptele sale penale presupus comise le-a lipsit unul din elementele constitutive ale infractiunii, respectiv latura subiectiva.”

 Intr-adevar, prin actul de inculpare (rechizitoriul) s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de investigatorul Voda,  pentru infractiunea de luare de mita, insa nu si pentru infractiunile de exercitare fara drept a unei profesii (art. 281 C.pen), fals privind identitatea (art. 293 C.pen) si uzul de fals (art. 291 C.pen) , de care acesta ar putea fi acuzat ca le-ar fi comis din momentul numirii in cadrul IJPF Timis (15.08.2010) si pana la momentul autorizarii ca investigator de catre procuror (03.09.2010) .

Daca am presupune totusi ca ar fi existat un dosar penal si o autorizare a  procurorului inca de la momentul numirii agentului Voda in cadrul IJPF Timis, si anume 15.08.2010? Ar mai fi fost o situatie de nelegalitate?

Din punctul meu de vedere, da.

In momentul de fata, in Romania, nu exista niciun cadrul legal care sa permita infiltrarea unui investigator acoperit in cadrul unei institutii de ordine publica, sub o identitate falsa, exercitand o calitate oficiala care nu poate fi atribuita de catre procuror, ci se dobandeste in conditiile legii.


“Din sumele de bani, o alta parte este data superiorilor din conducerea IJPF Timis si IGPF.”


PV DGA pag 1P1000185P1000186

Proces-verbal al DGA nr. P/1233049/SA/05.10.2010 prin care a fost constituit dosarul 269/P/2010 al DNA

 In data de 5 octombrie 2010 Directia Generala Anticoruptie (DGA) a sesizat DNA despre existenta unor date si indicii temeinice privind savarsirea unor infractiuni de coruptie de catre lucratori ai politiei de frontiera din cadrul IJPF Timis (SPF Moravita) si de catre lucratori vamali din cadrul Biroului Vamal Moravita.Totodata, DGA informa DNA, probabil tot in baza unor date si indicii temeinice, ca din sumele de bani o parte este data superiorilor din conducerea IJPF Timis si IGPF (.

Cu toate acestea, DNA a solicitat si obtinut sprijinul sefilor din IGPF si IJPF Timis fara a efectua nici un fel de verificari prealabile referitoare la veridicitatea  sesizarii DGA referitoare la persoanele din conducerea  IGPF si IJPF Timis implicate in acte de coruptie, dezvaluind in mod nepermis secretul actiunilor fata de persoane susceptibile de implicare in activitati infractionale , creeand astfel premisele favorabile sustragerii acestora din contextul starilor de fapt care ar fi putut releva implicarea sau neimplicarea lor in savarsirea infractiunilor investigate de catre DNA.

Seful IGPF a afirmat, de altfel, intr-o declaratie publica pe care a dat-o imediat dupa ce a fost audiat de catre Comisia de Aparare din Camera deputatilor, ca a sprijinit actiunea DGA – DNA pe tot parcursul ei.Sprijinul factorilor de conducere a constat, pe de o parte in numirea ilegala a investigatorului Voda in cadrul IJPF Timis, iar pe de alta parte in sustinerea influentei pe care investigatorul afirma ca o are la cel mai inalt nivel, inclusiv asupra coducerii Politiei de frontiera. Aceasta influenta a fost sustinuta de catre conducerea IGPF si IJPF Timis prin emiterea ilegala a unor acte administrative si interventii directe ale sefilor atat de la nivel local cat si de la nivel central.O marturie despre aceste interventii  a venit din partea fostului sef al SPF Moravita Saptebani Cristinel, aspecte pe care le-am relatat intr-un articol recent.

In articolul urmator voi vorbi despre numirea investigatorului Voda cu o identitate fictiva in cadrul IJPF Timis in afara unui cadru legal si in ce masura acest lucru poate vicia sau nu probatoriul administrat.


Primele condamnari cu executare in dosarul “Moravita”


In data de 17 octombrie Inalta Curte de Casatie si Justitie a judecat recursurile formulate de catre cei 10 inculpati care au mers pe procedura simplificata impotriva sentintei pronuntata in prima instanta de Curtea de Apel Timisoara. ICCJ a casat o parte din sentinta si in rejudecare a redus pedepsele aplicate inculpatilor, astfel:

Dragan Sebastian – in prima instanta a fost condamnat la 6 ani si 6 luni închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal. ICCJ a redus pedeapsa aplicata la 4 ani si 6 luni închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a, lit.b si lit.c Cod penal.

Draghita Sorin - in prima instanta a fost condamnat la 5 ani si 6 luni închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal.ICCJ a redus pedeapsa aplicata  la 3 ani si 6 luni închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a, lit.b si lit.c Cod penal.

Manciu Marius – in prima instanta a fost condamnat la 5 ani închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal. ICCJ a redus pedeapsa aplicata la 3 ani si 6 luni închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a, lit.b si lit.c Cod penal.

Toma Marian Cosmin – in prima instanta a fost condamnat la 3 ani închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal. ICCJ a redus pedeapsa aplicata la  2 ani închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a, lit.b si lit.c Cod penal.

Bratosin Dumitru Irin – in prima instanta a fost condamnat la 5 ani si 6 luni închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal. ICCJ a redus pedeapsa aplicata la  3 ani si 8 luni închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal.

Busse Angelica Florica – in prima instanta a fost condamnata la 5 ani închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal. ICCJ a redus pedeapsa aplicata la  4 ani închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal.

Dorobantu Gheorghe Catalin – in prima instanta a fost condamnat la 3 ani si 4 luni ani închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal. ICCJ a aplicat aceeasi pedeapsa de 3 ani si 4 luni închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal.

Rus Maria in baza art.81, art.82 Cod penal ICCJ a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 4 luni închisoare pe un termen de încercare de 2 ani si 4 luni.

Turlea Emil – in prima instanta a fost condamnat la 4 ani închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal. ICCJ a redus pedeapsa aplicata la  3 ani si 8 luni închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal.

Zegrean Adrian Ioan – in prima instanta a fost condamnat la 3 ani si 8 luni închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal. ICCJ a redus pedeapsa aplicata la  3 ani si 4 luni închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal.

Mai trebuie precizat ca pana la pronuntarea acestei decizii, in dosarele privind vamile Moravita si Naidas au fost pronuntate 4 decizii penale de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.In aceste 4 cauze anterioare, ICCJ a procedat la schimbarea incadrarii juridice din grup infractional organizat in asocierea in vederea savarsirii de infractiuni si la suspendarea executarii pedepselor aplicate.

Inalta Curte de Casatie si Justitie este instanta suprema in ierarhia instantelor judecatoresti din Romania si are competenta de a judeca recursurile in casatie si de a asigura o practica unitara la nivelul instantelor de judecata.

“Scopul pedepselor nu este de a tor­tura sau a provoca suferinţă unei fiinţe înzestrate cu sim­ţire, aşa cum nu este nici acela de a anula o infracţiune deja comisă . Urletele unui nefericit pot oare să recheme din timpul fără întoarcere şi să îndrepte acţiunile deja săvârşite? Aşadar, scopul nu poate fi al­tul decât acela de a-l împiedica pe inculpat să aducă alte prejudicii concetăţenilor săi şi de a-i convinge pe ceilalţi că nu trebuie să comită acţiuni asemănătoare. Pedepsele, aşadar, precum şi metoda de a le aplica, trebuie să fie astfel alese încât – păstrând proporţiile  – să producă o impresie mai eficace şi mai de durată asupra sufletelor oamenilor şi o intervenţie cât mai puţin dătătoare de chi­nuri asupra corpului vinovatului. “

                                                             Cesare Beccaria – Despre infractiuni si pedepse


“Chestorul Buda mi-a comunicat ca Voda are relatii pana la Presedentie.” “Seful IJPF Iures Cornel a informat presa cu o zi inainte ca vor fi descinderi la Moravita.”


Astfel de afirmatii au fost facute vineri, 11 octombrie 2013, la un  nou termen de judecata in dosarul Moravita 1 de catre unul din martorii audiati. Pentru acest termen au fost citati urmatorii martori :

  1.      Buda Ioan- seful Politiei de Frontiera Romane
  2.       Iures Cornel – fost Sef al IJPF Timis
  3.      Mudure Ioan,-fost adjunct al Sefului IJPF Timis
  4.       Caplescu Mihai,-sef birou Resurse Umane
  5.      Popa Costel-seful biroului Secretariat
  6.       Porojan Crinu-sef Birou Control
  7.       Tudorica Marian – fost adjunct sef sector Moravita
  8.       Saptebani Cristinel – fost sef sector Moravita

 

Dintre acestia, Buda Ioan- seful Politiei de Frontiera Romane, Iures Cornel – fost Sef al IJPF Timis si Mudure Ioan -fost adjunct al Sefului IJPF Timis nu s-au prezentat , fiind inaintate catre instanta cereri din partea institutiilor  unde sunt incadrati de a se proceda la audierea acestora la un termen ulterior.

Un lucru de remarcat este faptul ca desi la fiecare termen in sala s-a aflat un reprezentant al presei , de aceasta data nimeni nu a fost curios sa afle ceea ce au de relatat martorii, parasind sala de sedinta,  mai ales ca era vorba de ofiteri cu functii de comanda din cadrul Politiei de Frontiera.

In acest articol voi face o scurta analiza a celor sustinute de fiecare dintre martorii audiati, in functie de care veti constata pe de o parte sinceritatea fiecaruia, iar pe de alta parte elemente care vin sa confirme existenta unei strategii sustinuta, nelegal si nepermis de autoritati ale statului.

SAPTEBANI CRISTINEL – fost sef SPF Moravita in perioada anchetei DNA

„La momentul schimbului de tura, pe tura lui Dragomir Valerian am dat dispozitie  ca Voda sa nu mai desfasoare activitati in Punctul de Trecere a Frontierei, deoarece existau date ca acest Voda permitea introducerea de tigari in tara.Sunt elemente si aspecte pe care le-am adus la cunostinta sefului IJPF Iures Cornel, dar nu au fost luate in seama.”

„La interventia  (n.n. telefonica) Inspectorului general al Politiei de Frontiera Buda Ioan mi-a comunicat ca Voda are relatii pana la Presedentie si am executat ordinul primit ”,in sensul de a anula dispozitia data.

„Dupa acest incident seful IJPF Iures Cornel mi-a ordonat sa nu mai fac niciun fel de mutare la turele de serviciu.Cu acesta ocazie i-am comunicat sefului IJPF ca aceasta mutare legata de Voda nu reprezenta o mutare intre turele de serviciu, ci in cadrul aceleiasi ture, insa mi-a zis sa nu ma mai bag pe linie de mutari.”

„Chestorul Buda mi-a interzis sa mai aprob concedii de odihna.”

„In perioada decembrie 2010 – februarie 2011 nu s-a efectuat niciun control pe linie de anticorptie, desi i-am adus la cunostinta sefului IJPF Timis.”

„Sunt convins ca seful IJPF Iures Cornel stia ce se intampla in vama Moravita.”

„Seful IJPF Timis Iures Cornel a informat presa cu o zi inainte despre faptul ca vor fi descinderi la Moravita.”

Acestea sunt doar cateva aspecte sustinute de fostul sef al SPF Moravita care vin sa confirme existenta unei strategii pusa in scena de DNA-DGA cu sprijinul factorilor de conducere atat de la nivel central, Seful IGPF Buda Ioan, cat si de la nivel local, seful IJPF Timis Iures Cornel.

Spre deosebire de seful IJPF Timis, sprijinul sefului IGPF a fost recunoscut de acesta prin declaratia publica din data de 02.03.2011, dupa ce acesta fusese audiat de catre Comisia de Aparare din Camera Deputatilor.Din procesul-verbal de sedinta (pag 4 alin 3) al Comisiei reiese ca seful IGPF a vorbit despre cooperarea cu DGA, DNA, si DGIPI, insa fara sa precizeze in ce a constat acest sprijin.

De altfel sprijinul acordat de seful IGPF Buda Ioan a constat pe de o parte, in infiltrarea investigatorului Voda in Politia de Frontiera, in afara cadrului legal si mai inainte de a exista un dosar penal, iar pe de alta parte in sprijinirea influentei pe care investigatorul Voda pretindea ca o are la nivelul cel mai inalt in stat, inclusiv la nivelul IGPF, prin interventii directe la nivelul SPF Moravita.

 Desi in declaratia data fostul sef al SPF Moravita isi aminteste foarte multe detalii despre ce s-a intamplat in acea perioada, altfel a reactionat cand a fost intrebat daca a dat ordin ca Dragomir Valerian sa fie mutat de la tura 3 la tura 1, ordin revocat dupa mai putin de o ora, la interventia sefului IGPF Buda Ioan.Aceeasi atitudine a adoptat-o  si adjunctul sau Tudorica Marian care a spus ca nu-si mai aminteste daca a existat un asemenea ordin.

In fapt, exista 2 interceptari telefonice, in care Tudorica Marian in prima faza m-a anuntat ca am fost mutat la tura 3, dupa care tot el m-a sunat sa-mi spuna ca ordinul s-a revocat.Ulterior, cand am revenit la serviciu, Tudorica Marian mi-a relatat ca dupa mutarea la tura 3, seful de sector Saptebani a fost sunat de seful IGPF, chestorul Buda Ioan spunandu-i : „Dragomir ramane sef  la tura 3”.

 Despre legalitatea infiltrarii lui Voda in Politia de Frontiera voi vorbi pe larg intr-un articol viitor, folosind date si informatii concrete,  cu argumente bazate pe legislatia in vigoare.

CAPLESCU MIHAI – Sef Birou Resurse Umane la IJPF Timis

Martorul Caplescu Mihai a indus in eroare instanta in mod deliberat. Iata cateva aspecte din cele sustinute de martor:

„Detasarea politistilor se face in conformitate cu OMAI 665/2008 unde se prevede ca in sedinta de conducere un post vacant se poate ocupa prin detasare.”

Conform  art.5 alin.(2) lit.a din OMAI 665/2008 ocuparea posturilor vacante se poate face in urma unei analize in sedinta de conducere, in mod exceptional, prin detasare.Martorul a afirmat, totodata, ca „In momentul in care a fost detasat Dragomir Valerian postul (n.n. de la SPF Moravita) era vacant.”. In cazul de fata, postul pe care am fost detasat nu era vacant in momentul  inceperii sedintei de conducere.Chiar martorul recunoaste ca „In data de 08.10.2010 s-a vacantat postul de la SPF Moravita , cu aceeasi ocazie a detasarii lui Dragomir Valerian de la SPF Deta la SPF Moravita”.

„Nu s-a intocmit o nota de fundamentare privind detasarea.”

Conform Art. 50(1) din ROI al IJPF Timis aprobat prin Disp. Sefului IJPF Timis nr. 1121413 din 01.04.2010 – Fundamentarea deciziilor sefului IJPF se realizeaza de catre adjunctii acestuia , sefii de sectoare, sefii birourilor si coordonatorii compartimentelor din cadrul IJPF, potrivit competentelor si domeniilor de responsabilitate.

La intrebarea „Care a fost rationamentul d-voastra ca specialist pe linie de MRU, de a detasa un ofiter pe un post pe care nu a mai lucrat niciodata si care nu avea aviz de politie judiciara, din moment ce pe acel post era incadrat deja un ofiter cu aviz de politie judiciara, respectiv Negoescu?” martorul raspunde „eu nu am competenta de a detasa eu pe cineva, este atributul sefului institutiei”.

Martorul omite insa sa precizeze ca propunerea a venit din partea sa, asa cum reiese din Procesul verbal al sedintei de conducere nr. 1129236 din 08.10.2010.

 „Am avut incredere in Dragomir, fiind un ofiter cu experienta, bine pregatit profesional, care a mai lucrat in Moravita”.

Martorul omite , din nou sa precizeze, ca atunci cand am plecat de la Moravita, el a fost unul dintre cei care au facut presiuni asupra mea sa semnez dispozitia de mutare.Probabil ca martorul nu-si mai aminteste ca la acel moment mi-a pus in fata un „acord de mutare” (document inventat de el care nu exista ca forma in actele normative pe linie de MRU) cu nr. 2411592 din 19.12.2007 (exista la dosarul personal) completat deja cu datele mele de identificare care nu mai trebuia decat semnat. Asa ca nu poate fi vorba de incredere.

Am fost mutat de la Moravita prin Dispozitia nr. S2222359 din 19.12.2007.Motivul real a fost ca nu faceam parte din echipa „creata” de conducerea IGPF cu sprijinul sefului biroului MRU Caplescu Mihai si al conducerii IJPF si DPF Timisoara de la acea vreme.Ce s-a intamplat mai departe doar DNA ne-ar putea spune, ei fiind cei care au instrumentat dosarul 54/P/2008 privind vama Moravita, incepand cu februarie 2008.Acest dosar s-a oprit brusc la sfarsitul anului 2008 si a fost „ingropat” prin conexarea la prezentul dosar.Dar desi a fost conexat, lipsesc inregistrarile efectuate in acel dosar, precum si autorizatiile de interceptare emise de instanta pe numele unor ofiteri cu functii de conducere de la nivelul Politiei de Frontiera Timisoara, care aveau legaturi cu ofiteri din IGPF si MAI. Aceste autorizatii s-au aflat la dosar in momentul prezentarii materialului de urmarire penala la DNA, insa dupa  sesizarea instantei de fond, ele au disparut.

  „Singura deosebire intre delegare si detasare este perioada de timp.”

Desi este un specialist pe linie de Resurse Umane, martorul afirma cu nonsalanta ca singura deosebire intre delegare si detasare este doar perioada de timp.Conform OMAI 665/2008 postul pe care politistul urmeaza sa fie detasat trebuie sa fie vacant.Conform OMAI 300/2004 la art. 97 alin.(4) se prevede ca „detasarea se dispune in interesul institutiei in cadrul careia politistul urmeaza sa isi desfasoare activitatea”, deci avem de-a face cu doi angajatori sau mai zis cu doi ordonatori de credite.Acest aspect a fost lamurit de altfel de catre alt martor cu ocazia audierii si anume de catre seful biroului Control  Porojan Crinu.

La intrebarea „Care a fost temeiul juridic in virtutea caruia ati intocmit  dispozitia  de numire a lui Voda in cadrul IJPF Timis?” martorul a raspuns  „in baza dispozitiei Inspectorului General al Jandarmeriei Romane prin care Voda a fost mutat la IJPF Timis”.

Nu poate fi invocata ca temei legal o dispozitie. In primul rand mutarea unui agent de la o arma la alta implica acordul ambilor sefi de arme.Numirea lui Voda in cadrul IJPF Timis s-a facut in afara cadrului legal, dar despre acest aspect voi vorbi pe larg intr-un articol viitor.

 Dispozitia de detasare nr. S1109327 a fost emisa si transmisa la SPF Deta si SPF Moravita in 08.10.2010, imediat dupa terminarea sedintei de conducere prin compartimentul Secretariat al carui sef Popa Costel, unul din martorii audiati, spune ca nu-si mai aminteste nimic, si mai mult, in cadrul sedintei de conducere avea rol de invitat.Desi dispozitia a fost emisa initial in 08.10.2010, la dosarul meu personal de la MRU aceasta are o alta data de emitere respectiv 11.10.2010.Un alt aspect care ridica semne de intrebare este faptul ca aceasta dispozitie a fost emisa in 5 exemplare, din care 1 la IJPF Timis, I la IGPF, I la Financiar, 1 la dosarul personal si 1 la MAI – Directie Generala de Resurse Umane, desi aceasta nu are ce cauta la MAI, IGPF fiind institutia care tine evidenta propriului personal pe linie de resurse umane.

TUDORICA MARIAN – fost adjunct sef SPF Moravita

„Dragomir Valerian a fost detasat pe functia de sef de tura.Nu am vazut ordinul de detasare si nici nu trebuia sa-l vad deoarece mutarile se faceau la nivel de inspectorat.”

Se pune intrebarea daca nu ati vazut ordinul de detasare de unde stiati ca am fost detasat pe functia de sef de tura, pentru ca, in fapt, am fost detasat pe functia de ofiter specialist 3 la biroul CIT (combaterea infractionalitatii transfrontaliere), unde , desi ma bucuram de „increderea” sefului biroului MRU Caplescu Mihai, nu mai lucrasem niciodata pe linie de CIT astfel ca nu aveam experienta necesara pentru aceasta functie.

 „Inaintea lui Dragomir a plecat Negoescu Ciprian, dar e posibil ca aceasta vacantare sa se fi produs concomitent.Negoescu a fost detasat la SPF Deta.”

Intr-adevar, asa cum rezulta din procesul verbal al sedintei de conducere nr. 1129236 din data de 08.10.2010, cele doua detasari s-au efectuat concomitent fiind vorba de o rocada de personal, lucru nepermis de legislatia pe linie de MRU.

„Nu am formulat o solicitare scrisa sau verbala la IJPF Timis sa-mi aduca om in posturi vacante.Consider ca ma puteam descurca cu personalul pe care il aveam.”

“Eu nu am vazut o dispozitie scrisa a inspectorului general prin care au fost mutati politisti de pe o tura pe alta.Intre ture mutarile se faceau mult mai simplu.”

In data de 13.01.2011, la momentul schimbului de tura, cu putin timp inainte ca seful de sector Saptebani sa dispuna ca Voda sa nu isi mai desfasoare activitatea in PTF, in sala de pregatire a intrat adjunctul sefului de sector Tudorica Marian care mi-a inmanat dispozitia sefului IGPF prin care 6 agenti de pe tura pe care o coordonam fusesera mutati la alte ture de serviciu.Dar este posibil ca martorul sa nu-si mai aminteasca.

Dar ca sa intelegeti mai bine, voi relata ce se intamplase cu cateva ore inainte de a intra in serviciu.

In jurul orei 15.00 am fost contactat telefonic de catre seful de sector Saptebani care mi-a ordonat sa nu-l mai planific pe Voda sa execute misiuni in PTF.Dupa primirea acestui telefon, l-am sunat pe Voda si i-am spus ceea ce  mi se ordonase de catre seful de sector.A solicitat sa ne intalnim.Ne-am intalnit si mi-a spus ca unii dintre agentii de pe tura l-au vorbit de rau sefului de sector si ca vor pleca de pe tura chiar in aceasta seara, si ca va pleca si Saptebani daca se va lua de el.Acesta a fost inca un gest de a-si dovedi influenta pe care o are la nivelul conducerii Politiei de Frontiera, mai exact sprijinul sefului IGPF chestorul Buda Ioan.Ce s-a intamplat mai departe a fost relatat de fostul sef de sector Saptebani Cristinel.

Pai, daca este posibil sa-mi fi comunicat ca am fost mutat de la tura 3 la tura 1 , cu siguranta s-a intamplat si sa fie revocat ordinul, altfel as fi ramas la tura 1 serviciu.De altfel, aceste convorbiri telefonice au fost inregistrate si se gasesc la dosar.

 “Eu personal nu i-am adus la cunostinta lui Dragomir Valerian fisa postului, dar cu siguranta i s-a adus la cunostinta la inspectorat, deoarece fisele postului se pastreaza la biroul MRU.”

Nu mi s-a adus la cunostinta fisa postului nici la inspectorat, si nici la SPF Moravita.

„Personal nu i-am cerut lui Dragomir Valerian sa aiba grija de o echipa de muncitori.”

In data de 03.11.2010, in PTF au fost adusi  muncitori care sa faca ultimele pregatiri (curatenie, amenajare spatii verzi, diferite munci administrative) inainte de evaluarea Schengen.Tudorica Marian mi-a solicitat sa am grija de acestia in sensul de a le asigura apa, cafea si mancare de la magazinul Belacop din interiorul PTF.Iata o interceptare ambientala de la finalul zilei  respective, o discutie intre Voda Mihai Cristian si Dragomir Valerian (vol 24 fila 318 ora 18.39):

 DV:Stii cat am la Belacop? 11 milioane.

VMC:Pai cine a luat astea?

DV:Toti aia care i-ai vazut tu p-aicea,  toti cereau cate ceva …de mancare, bautura ,apa,   11 milioane.Numai protocol.

 Ceilalti doi martori Popa Costel si Porojan Crinu nu au putut da detalii despre sedinta de conducere din data de 08.10.2010 pe motiv ca nu-si mai aduc aminte.Iata cateva din afirmatiile lor:

POPA COSTEL – sef Secretariat

„Eu am atributii de a consemna in procesele verbale discutiile purtate in sedinta de conducere.Acea sedinta nu am consemnat-o eu, pentru ca a organizat-o biroul MRU.”

„Am vazut o copie a procesului verbal la unitate, dar nu cunosc continutul acestuia.”

Este curios faptul cum cineva se uita la un proces verbal despre care stie ca va fi intrebat in instanta, dar nu are curiozitatea sa il citeasca.

 „Procesele verbale se fac pe foi separate si se indosariaza.”

Art. 42 (2) din ROI al IJPF prevede ca problemele stabilite in sedinte de lucru se consemneaza in „Registrul cu procese verbale ale sedintelor de lucru”.

POROJAN CRINU – sef birou Control

„Nu pot preciza daca am participat la sedinta din 08.10.2010.Particip la multe sedinte.”

„Nu participam la acele sedinte in care se discutau probleme legate de traficul de tigari si de masuri legate de MRU.”

„Delegarea nu implica existenta unui post vacant, in timp ce la detasare trebuie sa existe un post vacant si se desemneaza personalul din cadrul altei unitati.”

„Deta si Moravita nu sunt entitati diferite, avand acelasi angajator.Intr-o ipotetica mutare, actul administrativ era delegare si nu detasare.”

 La urmatorul termen de judecata din data de 31.10.2013 vor fi citati Buda Ioan si Mudure Ioan Vasile. In privinta lui Iures Cornel am solicitat instantei ca institutia sa prezinte dovezi medicale care sa ateste faptul ca nu poate fi audiat, cel putin pentru moment.

 


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 107 other followers