Author Archives: valerian dragomir

Sprijinul chestorului Buda acordat DNA in dosarul Moravita – partea a II-a


Revin astazi cu partea a doua a articolului privind sprijinul acordat  DNA de catre chestorul Buda Ioan, seful Politiei de Frontiera Romane precum si de catre seful IJPF Timis  comisar Iures Cornel.

In acest articol voi vorbi despre cum a sustinut  si confirmat  chestorul Buda Ioan strategia DNA precum si  influenta pe care investigatorul Voda se lauda ca o are la cel mai inalt nivel al Politiei de Frontiera.

Iata cateva date care sa confirme acest sprijin:

Prima dovada a sprijinului oferit de conducerea IGPF si IJPF Timis investigatorului a fost detasarea mea la Moravita incepand cu 10 octombrie 2010.In fapt, detasarea mea la Moravita s-a produs exclusiv la solicitarea DNA.

In jurul datei de 10 noiembrie investigatorul mi-a comunicat faptul ca va interveni pentru a-l muta pe ofiterul F.R.  de la Moravita cu scopul de a indeplini el functia de sef de grupa.Ceea ce s-a si intamplat, astfel ca F.R. a fost mutat la Jimbolia incepand cu 15 noiembrie 2010.

O alta dovada este mutarea lui D.M. la Beba-Veche in luna decembrie 2010, pe motivul ca acesta  i-ar fi spus sefului de sector Saptebani Cristinel ca  Voda controleaza activitatea de introducere a tigarilor pe tura 3 fiind o persoana cu relatii sus-puse.

In data de 12.01.2011 seful de sector Saptebani mi-a ordonat ca VCM sa nu mai execute misiuni in PTF, deoarece primise informatii de la Biroul CIT al IJPF Timis ca acesta este implicat in traficul de tigari.

VCM mi-a spus ca anumiti agenti din tura au transmis informatii despre el si ca ii va muta de pe tura , iar daca va fi nevoie acelasi lucru se va intampla si cu Saptebani.

 Pe drum spre serviciu, VCM a afirmat ca si-a sunat “oamenii” de la Bucuresti si i-a mutat pe cativa agenti pe care ii suspecta ca au vorbit cu Saptebani.

Ajungand in PTF am constatat ca 6 agenti din tura fusesera mutati din dispozitia inspectorului general chestorul Buda Ioan.

O alta interventie a chstorului Buda Ioan a fost atunci cand seful SPF Moravita a ordonat ca agentul Voda sa nu mai  fie planificat in PTF. Dupa ce a fost informat de acest ordin de catre agentul Voda, chestorul Buda l-a sunat personal pe seful SPF Moravita si i-a comunicat “sa-l lase in pace pe Voda deoarece are relatii la  administratia prezidentiala”.

Aceste practici ilegale ale agentului sub acoperire desfasurate cu sprijinul direct al factorilor de conducere din cadrul Politiei de Frontiera,  au avut rolul de a creea  investigatorului sub acoperire un ascendent de autoritate asupra politistilor de frontiera care isi desfasurau activitatea in PTF Moravita.

Daca este sau nu  legal  sprijinul oferit DNA de catre conducerea IGPF si IJPF Timis  putem spune ca , in conformitate cu jurisprudenta CEDO, se interzice folosirea oricaror  strategii sau manopere dolozive menite sa determine o persoana sa comita infractiuni, in scopul obtinerii de probe.


Sprijinul chestorului Buda acordat DNA in dosarul Moravita (I)


Chestor Ioan Buda, Seful Politiei de Frontiera Romane: “Am sprijinit actiunea DNA si DGA din vami.”

Asta declara Seful Politiei de Frontiera Romane, la 1 martie 2011, cu o zi inainte ca acesta sa fie audiat in Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera deputatilor.

La data de 1 februarie 2012 am solicitat Comisie  pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sa-mi comunice daca , cu prilejul audierii chestorului Ioan Buda , acesta a precizat si detaliat modul in care a sprijinit actiunea DNA si DGA din vami.

In raspunsul primit se precizeaza ca : “luând în considerare că pe timpul audierii domnului chestor Ioan Buda, din data de 2 martie 2011, acesta nu a putut oferi informaţii suplimentare,  vă precizăm că nici după audiere, membrii Comisiei pentru apărare nu au intrat în posesia unor date şi informaţii din care să rezulte “modul în care acesta a cooperat cu DGA şi DNA” .

Sprijinul pe care chestorul Ioan Buda, seful Politiei de Frontiera l-a acordat DGA si DNA s-a concretizat sub 2 aspecte:

Primul aspect a fost acela al infiltrarii  investigatorului Voda Mihai Cristian in cadrul IJPF Timis.

Al doilea aspect a fost acela de a sustine asa-zisa influenta pe care agentul Voda Cristian Mihai se lauda ca o are.

Si acum vom detalia putin cele doua aspecte.

DGA a solicitat sprijinul sefului IGPF pentru infiltrarea investigatorului in  cadrul IJPF Timis sub identitatea fictiva Voda Mihai Cristian.Drept urmare, legenda creata a fost urmatoarea:

Incepand cu data de 15.08.2010 agentul a fost mutat la cerere prin Ordin al Inspectorului General al Jandarmeriei Romane , de la Inspectoratul de Jandarmi Judetean Bihor la Inspectoratul General al Politiei de Frontiera Romane – Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera  Timis.

Ulterior mutarii la cerere, agentul de politie a fost numit cu data de 15.08.2010, prin Dispozitie a Sefului Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Timis Iures Cornel, in functia de agent de politie in cadrul Sectorului Politiei de Frontiera Deta- Compartimentul Ture serviciu.

Incepand cu 10.10.2010 agentul de politie a fost detasat de la Sectorul Politiei de Frontiera Deta – Compartimentul Ture serviciu din cadrul IJPF Timis, la Sectorul Politiei de Frontiera Moravita – Compartimentul Ture Serviciu.

Toate aceste modificari ale raporturilor de serviciu  s-au realizat prin acte administrative cu caracter individual, respectiv dispozitii emise de persoanele competente potrivit actelor normative in vigoare .

Aceste aspecte privind incadrarea agentului VCM in Politia de Frontiera au fost recunoscute si de catre ITPF Timisoara, in cadrul unui proces cu mine, care este in desfasurare si care are ca obiect comunicarea numarului actului adminstrativ prin care VMC a fost numit la IJPF Timis.

Incadrarea agentului Voda Mihai Cristian s-a realizat de catre seful IGPF chestor Buda Ioan si seful IJPF Timis comisar Iures Cornel,  cu incalcarea tuturor normelor legale in vigoare ce reglementeaza mutarea, transferul, incadrarea sau numirea in unitatile MAI, prin emiterea in mod abuziv a unui ordin fictiv de  mutare  de la I.J.J. Bihor la I.J.P.F. Timis si a unei dispozitii ilegale de numire in functia de agent de politie.

Lucratorul DGA Voda Mihai Cristian a fost incadrat la IJPF Timis – SPF Deta prin dispozitia S 1109279/30.08.2010, incepand cu data de 15.08.2010, cu mult inainte de a fi autorizat in vreun dosar penal.Autorizarea ca investigator a lui VMC a fost in 3 septembrie 2010 in dosarul 246/P/2010 instrumentat de DNA.

Totodata , inainte de a fi autorizat, VMC s-a aflat in posesia unei carti de identitate emisa ilegal (fals intelectual), din moment ce nici un act normativ in vigoare nu prevede posibilitatea legala a autoritatilor emitente de a elibera documente de identitate sau legitimatii false.

In consecinta, lucratorul DGA cu identitate conspirata Voda Mihai Cristian s-a aflat intr-o institutie publica, sub o identitate falsa, in calitate de politist de frontiera, calitate dobandita in mod ilegal.

Articolul 13 din Legea 544/2001 privind accesul liber la informatii de interes public prevede ca : “Informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o institutie publica nu pot fi incluse in categoria informatiilor clasificate si constituie informatii de interes public. “

De observat pozitia duplicitara a Directiei Generale Anticoruptie.

In timp ce in 15 august 2010 aceasta solicita sprijinul conducerii IGPF si IJPF Timis pentru infiltrarea lui VMC, ulterior la data 5 octombrie 2010 aceeasi DGA prin adresa cu nr. P/1233049/S.A./05.10.2010 sesiza DNA in legatura cu  implicarea  conducerii IGPF si IJPF Timis in savarsirea infractiunilor de coruptie, citez:” […] o alta parte din bani este data superiorilor din conducerea IJPF Timis si IGPF  pentru asigurarea mentinerii lor pe functiile pe care le detin in prezent in cadrul SPF Moravita”.

Cu toate astea, procurorul DNA Viorel Cerbu, fara a efectua nici un fel de verificari prealabile privind veridicitatea si  pertinenta sesizarii DGA referitoare la persoanele cu functii de conducere din cadrul IGPF si IJPF Timis implicate in acte de coruptie, a dezvaluit in mod nepermis secretul actiunilor intreprinse de DNA fata de persoanele suspectate de implicare in activitati infractionale , dand posibilitatea sustragerii acestora din contextul starilor de fapt , care ar fi putut releva implicarea sau neimplicarea lor in savarsirea infractiunilor investigate de catre DNA.

In partea a doua a articolului voi vorbi despre celalalt aspect privind sprijinul acordat de chestorul Ioan Buda, seful Politiei de Frontiera.

 


Independenta judecatorului


„Dacă cea mai înaltă curte nu poate fi pusă în mişcare de cel mai umil individ, justiţia este o batjocură.”

                                                                                                           George Bernard Shaw

In articolul 1 din Carta Universala a Judecatorului  se statueaza ca in   cadrul   activitatii   lor,   judecatorii   vor   asigura   dreptul   oricarei  persoane la un proces echitabil. Acestia vor promova dreptul oricarei persoane la  un   proces   echitabil   si   public,   într-o   perioada   de   timp   rezonabila,  in   fata   unei  instante independente si impartiale, constituita conform legii, in vederea stabilirii  drepturilor  si obligatiilor civile ale acesteia sau in cazul oricarei acuzatii penale impotriva sa.

Independenţa nu poate fi privită ca un privilegiu al judecătorului, ci ca o datorie.

Gradul de libertate al judecătorului în exercitarea profesiei este ridicat, tocmai pentru a se asigura condiţiile unei decizii de calitate, aceasta fiind   forma   de   respect   a   judecătorului   pentru   societatea   care   i-a încredinţat   această   funcţie   publică, reprezentată în statul democratic  prin absolut fiecare membru  al ei si fiecare justitiabil.

Judecătorii sunt cei care interpretează legea şi, din acest considerent, ei nu pot face obiectul unor acţiuni disciplinare în baza simplei exercitări a funcţiilor judecătoreşti, cu excepţia cazului în care comportamentul nedemn al judecătorului este dovedit.

Erorile judiciare necesită a fi rezolvate pe calea apelului, în spiritul respectării jurisdicţiei şi a procedurii, interpretând, aplicând legea sau evaluând probele.

Atunci când judecătorul greşeşte, eroarea sa poate fi remediată prin exercitarea căilor legale de atac la instanţele superioare, care, astfel sesizate, vor putea exercita un control cu privire la legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate.

Celelalte erori judiciare care nu pot fi îndreptate prin acest mod trebuie să conducă, cel mult, la o acţiune a părţii nemulţumite împotriva statului.

Exercitarea unui asemenea control nu este însă de natură să afecteze libertatea de judecată a judecătorului, deoarece singurul scop al controlului, în această materie, este şi rămâne repararea erorilor comise în judecarea pricinilor.

Cu alte cuvinte, chiar daca un judecator greseste, el nu va putea fi tras niciodata la raspundere. Asa se explica ca, chiar si atunci cand anumite hotarari date de judecatori, sunt in mod vadit contrare rationamentului juridic elementar, nu este atrasa  raspunderea disciplinara a magistratului.

Asa ca Justitiabilului ii ramane sa se adreseze instantei superioare, si daca nici acolo nu are parte de o judecata echitabila si  conforma cu legea, se poate adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului.

CEDO a devenit astfel o ultima speranta pentru justitiabilul roman, desi instantele nationale sunt obligate sa respecte, sa aplice Conventia si sa judece dupa aceleasi principii enuntate de catre Curtea Europeana.Si mai mult, cand CEDO a condamnat Romania , ar fi trebuit luate masuri ca erorile facute de instantele nationale  sa nu se mai repete si abuzurile sa nu se mai comita.

Este de neacceptat ca intr-un stat de drept, sa vorbim de independenta magistratilor, atata vreme cat in Romania niciodata vreun magistrat nu a raspuns pentru erorile sau abuzurile facute si bineinteles dovedite.Amintim numai cazul Tundrea (care nu e singurul) , aceasta piatra care va atarna de gatul Justitiei pentru foarte multa vreme.

In Romania independenta magistratilor este invers proportionala cu interesele si miza cauzelor pe care acestia le judeca.Cu cat interesul sau miza  este mai mare , cu atat independenta se diminueaza.

Stiu, adevarul provoaca ura.


                                                                               

 


Raspuns CEDO


In data de 3 august 2011 am sesizat Curtea Europeana a Drepturilor Omului privind incalcarea art. 3 si art. 5 din Convevtie.

In data de 6 decembrie 2012 am primit raspuns din partea Curtii prin care mi s-au comunicat urmatoarele (traducere din engleza) :

“In urma examinarii preliminare a cererii cu nr. 51012/2011 la data de 23 noiembrie 2012, presedintele Sectiei careia  i-a fost repartizat cazul, a hotarat ca , in temeiul art. 54 alin. 2 (b) din Regulamentul Curtii , sa comunice cererea Guvernului Romaniei si sa il invite sa prezinte observatii scrise asupra admisibilitatii si fondului plangerilor referitoare la art. 3 si art. 5 alin. 1 din Conventie.

Guvernului i s-a solicitat sa prezinte observatiile sale pana la data de 20 martie 2013.Acestea vor fi trimise dumneavoastra pentru a prezenta observatii scrise in raspuns, insotite de o cerere de reparatie echitabila in sensul art. 41din Conventie.Va rugam sa nu trimiteti observatii inainte de a fi solicitate de catre Curte.Orice observatii nesolicitate nu vor fi, in mod normal, incluse la dosarul cauzei (conform art. 38 alin. 1 din Regulament).

Guvernului i s-a solicitat sa raspunda la intrebarile formulate in documentul anexat comunicarii.

Guvernul a fost informat ca nu sunt necesare alte observatii cu privire la celelalte plangeri din cerere.

Guvernul este de asemenea invitat sa prezinte, in termenul indicat mai sus,  pozitia sa referitoare la solutionarea cazului pe cale amiabila si propunerile pe care ar intelege sa le faca in acest scop.Aceasi solicitare va fi adresata si dumneavoastra cand veti primi observatiile Guvernului.

Va informez ca in aceasta faza a procedurilor, potrivit art.34 alin. 3 din Regulament, observatiile reclamantului trebuie sa fie redactate in una din limbile oficiale ale Curtii, franceza sau engleza.

In conformitate cu art. 36 alin. 2 si 4 din Regulament, In aceasta faza a procedurii reclamantul trebuie sa fie reprezentat in fata Curtii de catre un avocat.prin urmare , va rog sa completati sa sa returnati, pana la data de 6 februarie 2013, formularul anexat.

Iata aici raspunsul oficial  :

P1030029P1030030


Suspendarea : ilegala


Suspendarea politistilor din lotul 1 Moravita de catre Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Timis incepand cu data de 10.05.2011 a fost ilegala.

In data de 19 decembrie 2011 am chemat in judecata IJPF Timis solicitand anularea dispozitiei prin care mi s-au   suspendat raporturile de serviciu cu unitatea si in subsidiar, obligarea IJPF la plata drepturilor banesti pentru perioada aferenta suspendarii.

In data de 19.10.2012 Tribunalul Timis a hotarat ca dispozitia prin care s-a dispus suspendarea raporturilor de serviciu a fost emisa cu incalcarea prevederilor legale, respectiv a prevederilor Legii 360/2002 privind statutul politistului.

Hotararea Tribunalului Timis nu este defivitiva.Ea poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare, la Curtea de Apel Timisoara.

Aici puteti citi hotararea Tribunalului Timis :

PTDC0233

PTDC0234

PTDC0235

PTDC0236


Un an


justitiabil = persoană care apare ca parte într-un proces, care trebuie să răspundă înaintea instanțelor judecătorești.

Acum un an, pe 6 decembrie de ziua Sfantului Nicolae, lansam acest blog “Justitiabilii” si publicam primul articol  intitulat  Abuz de putere.

De atunci am avut aproape 13 000 de vizualizari si am publicat 61 de articole.Nu e mult, nu e nici putin.

Pe acest site “Justitiabilii” am tratat si voi trata exclusiv  chestiunea “Moravita”.

Pana la sfarsitul anului aceasta, cu sprijinul catorva prieteni apropiati , vom infiinta Asociatia Justitiabililor din Romania – AJUR, care va avea drept scop promovarea, asigurarea si respectarea dreptului la un proces echitabil pentru orice justitiabil din Romania.Mai multe detalii la momentul potrivit.

Acum, cateva lucruri despre aceasta zi de 6 decembrie , ziua Sfantului Nicolae.

“Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării te-au arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor.”

Multe, mari şi preaslăvite minuni a făcut Sfîntul Nicolae, acest mare plăcut al lui Dumnezeu, pe uscat şi pe mare, ajutînd celor ce erau în primejdii, izbăvind de înecare şi scoţîndu-i din adîncul mării la uscat; răpindu-i din robie şi aducîndu-i la casele lor; izbăvind din legături şi din temniţe, apărînd de tăierea de sabie şi scăpînd de la moarte, apoi multora le-a dat tămăduiri: orbilor, vedere; şchiopilor, umblare; surzilor, auz; muţilor, grai. Pe mulţi, din cei ce pătimeau în sărăcia cea mai mare, i-a îmbogăţit, iar celor flămînzi le-a dat hrană. Şi la toată nevoia, s-a arătat gata ajutător, apărător cald, grabnic folositor şi sprijinitor; iar acum, deasemenea, ajută pe cei ce-l cheamă şi din primejdii îi izbăveşte. Ale cărui minuni precum este cu neputinţă a le număra, tot aşa cu anevoie este a le descrie. Pe acest mare făcător de minuni îl ştie Răsăritul şi Apusul, şi toţi creştinii cunoasc nenumăratele lui minuni. Deci, să se slăvească printr-însul Dumnezeu Cel Unul în Treime lăudat: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfînt, Căruia se cuvine laudă în veci. Amin.


Limitele investigatorului sub acoperire


Unul dintre aspectele care în ultimii ani a fost abordat destul de timid în literatura de specialitate juridică a fost acela al limitelor în care investigatorii sub acoperire pot acţiona sau, mai exact, ce activităţi au voie să desfăşoare investigatorii sub acoperire şi ce nu.

Pentru a obtine probe concludente, pertinente  si utile, investigatorii sub acoperire desfasoara o activitate ce presupune participarea sau implicarea în activitatile infracţionale desfaşurate de persoanele vizate în investigaţiile desfăşurate de organele judiciare.

In astfel de situatii se ridică întrebarea dacă investigatorii sub acoperire trebuie să adopte o atitudine pur pasivă în activitatea lor sau pot desfăşura activităţi dincolo de această limită, asumându-şi un rol activ  şi determinând persoana cu care vine în contact să comită fapta ilicită.

Investigatorilor sub acoperire, în activitatea lor, le este interzis să determine un comportament infracţional ori să instige o persoană să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală, pentru ca apoi să fie trasă la răspundere penală, în temeiul probelor astfel obţinute.

Acest gen de activităţi depăşesc cadrul legal, fiind prohibite expres de dispoziţiile codului de procedură penală, care interzic determinarea unei persoane să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale în scopul obţinerii de probe.

Astfel, art. 68 alin. 2 C.P.P. stipulează faptul că nu se poate concepe probarea unei fapte penale prin săvârşirea unei infracţiuni ori continuarea celei iniţiale, deoarece oricât de important ar fi principiul aflării adevărului aplicabil în materia procesual-penală, acesta nu s-ar putea realiza printr-o altă nesocotire a legii penale.

În literatura juridică se afirmă vehement că, pentru a obţine probe conforme cu realitatea, este necesar ca în activitatea de probaţiune să se manifeste cea mai mare loialitate.

Încălcarea acestei obligaţii de loialitate în obţinerea probelor aduce atingere inclusiv demnităţii justiţiei, întrucât folosirea promisiunilor false  şi a provocărilor nu poate contribui la prestigiul celor care lucrează în justiţie.

O importanţă deosebită în asigurarea acestei interdicţii o are şi   moralitatea celor ce lucrează în aparatul justiţiei, pentru care loialitatea în administrarea probelor trebuie să fie un stil de comportare. În literatura de specialitate străină loialitatea este definită ca fiind maniera de a administra probele în conformitate cu respectul drepturilor cetăţeanului şi al demnităţii justiţiei.

Din perspectiva jurisprudenţei C.E.D.O., folosirea investigatorului sub acoperire impune organelor judiciare realizarea unui echilibru între interesele menţinerii ordinii publice care le justifică şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Pe baza principiului de subsidiaritate, prima instanţă chemată să aplice Convenţia pentru Drepturile Omului este cea naţională. Art. 13 CEDO subliniază faptul că această responsabilitate aparţine autorităţilor naţionale.

 Numai după ce instanţele naţionale şi-au îndeplinit responsabilitatea de a aplica drepturile şi libertăţile Convenţiei, va putea CEDO să se ocupe de solicitările pe care le primeşte.

În acest sens se poate spune că există o tendinţă din ce în ce mai evidentă de a se considera instanţele naţionale drept „instanţe de aplicare a Convenţiei”. În acest context, practica actuală a Curţii de a enumera principiile generale înainte de a se ocupa de faptele concrete este una de lăudat. Este şi un instrument folositor pentru instanţele naţionale, care arată instanţelor ce considera Curtea a fi jurisprudenţa de bază.

Doctrina română a subliniat faptul că rolul agentului acoperit nu este acela de a determina săvârşirea unor infracţiuni în scopul obţinerii de probe, ci numai de a observa modul cum se desfăşoară activitatea infracţională  şi de a pune la dispoziţia autorităţilor datele necesare pentru dovedirea faptelor ilicite  şi tragerea la răspundere penală a făptuitorilor.

Pentru ca activitatea ilicită să intre sub incidenţa art. 68 C.P.P., activitatea de „provocare” a unei infracţiuni trebuie să îmbrace acte concrete de instigare care să aibă ca efect iniţierea în mintea unei persoane a ideii de a săvârşi această infracţiune, acte care pot consta în promisiuni, rugăminţi insistente, ameninţări, şantaj etc.

In  cauza  Ramanauskas v Lituania, Curtea a retinut, printre altele, ca  , mărturisirea de a fi comis o infracţiune, la care a fost provocat, nu face să dispară nici pro­vocarea, nici efectele acesteia.

În esenţă, se conchide că oricât de periculoase ar fi pentru societate activităţile de crimă organizată, terorism sau corupţie, acestea nu justifică existenţa unui comportament provocator din partea investigatorilor sub acoperire, informatorilor, colaboratorilor, ori ofiţerilor din structurile de informaţii cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.

Este de remarcat  şi preocuparea recentă la nivelul Uniunii Europene, în sensul simplificării  şi dezvoltării cooperării între statele semnatare în folosirea investigatorilor sub acoperire în anchetele transfrontaliere. Astfel, grupul de lucru din cadrul Consiliului Uniunii Europene are în vedere identificarea condiţiilor  şi procedurilor aplicabile în cazul investigatorilor sub acoperire, definirea câmpului de aplicare, aplicarea principiului proporţionalităţii şi cel al subsidiarităţii şi alte principii care să fie oportune în derularea unor anchete transfrontaliere, prin folosirea investigatorilor sub acoperire.


Romania, la multi ani!


foto 1

 

 

Patriotism: Sentiment de dragoste si devotament fata de patria si poporul din care faci parte.

Nationalism: Constiinta de apartenenta la o natiune ridicată la nivelul de dragoste fata de nationalitatea si cetatenia pe care o avem.

Romania este tara noastra , a tuturor locuitorilor ei.

Fiecare  cetatean  este constient de apartenenta sa la o natiune, aşa cum apartine unei familii, determinata prin limba, credinta, istorie.

Romanii sunt inteligenti.Sunt inventivi, generosi si plini de umor.Sunt optimisti si puternici.

Suntem o natie care nu a căutat niciodata sa cucereasca si sa subjuge alte natiuni, ci doar s-a aparat impotriva cotropitorilor.

Am avut puterea sa o luam de la capat .De fiecare data.Am luptat pentru visurile noastre si pentru idealurile in care am crezut.

Avem compasiune si nu ramanem indiferenti .Avem puterea de a schimba lucrurile.

Romania este tara mea, a familiei mele, a copiilor mei, a parintilor care m-au crescut, a invatatoarei care m-a invatat, a profesorilor care m-au pregatit, a prietenilor care m-au sustinut.

Trebuie sa ne sustinem tara cu fiecare ocazie pe care o avem.

Pentru ca daca nu o facem noi, atunci cine ?!

 

 

 

 


Sentinta lotul 2 Moravita


Sentinta penala nr. 258/PI din 24.10.2012

privind pe cei 10 inculpati din lotul 2 Moravita care au fost judecati dupa procedura simplificata .

Sentinta contine 455 de pagini.

La individualizarea pedepselor  s-a tinut cont de urmatoarele:

  • limitele de pedeapsă prevăzute de lege au fost reduse cu o treime în urma aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.  (în cazul inculpatului TOMA MARIAN COSMIN reducerea cu o treime se referă la limitele de pedeapsă reduse la jumătate ca urmare a aplicării şi a dispoziţilor art. 19 din Legea nr. 682/2002)
  • numarul mare de persoane care compuneau grupul infracţional organizat
  • întinderea în timp a activităţii infracţionale
  • frecventa cu care se consumau actele de coruptie, apreciindu-se ca nu are relevanta cuantumul sumelor de bani primite sau date cu titlu de mita
  • calitatea avuta in cadrul grupului infractional
  • modul in care au asimilat acest fenomen politistii si persoanele care efectuau traficul cu tigari
  • atitudinea procesuala in faza de urmarire penala
  • pagubirea bugetului statului prin neplata de taxe vamale, accize si TVA

In cazul politistilor nu au fost luate in considerare lipsa antecedentelor penale si buna conduita anterioara savarsirii infractiunilor, intrucat s-a apreciat ca acestea reprezinta conditii intrinseci pentru exercitarea profesiei de politist.

Instanta a apreciat ca, in ceea ce priveste starea de sanatate si situatia familiala acestea nu pot constitui criterii pentru individualizarea pedepsei, câtă vreme numărul actelor materiale, întinderea în timp a activităţii infracţionale şi/sau cantitatea de ţigări traficată denotă ocupaţia principală a inculpaţilor, iar din convorbirile interceptate nu reiese că unii dintre inculpaţii poliţişti s-ar fi plâns în acest sens colegilor lor sau/şi ar fi cerut, pentru motivele pe care acum le invocă în faţa instanţei cu scopul de a obţine un tratament sancţionator mai blând, majorarea fracţiilor ce le reveneau din bunurile primite ca mită.

De asemenea s-a dispus pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi pe o perioada de 10 ani, respectiv dreptul de a alege si de a fi ales, si dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.

S-a dispus confiscarea sumelor de bani primite cu titlu de mita.

Au fost mentinute masurile asiguratorii (sechestru) pentru cei carora le-a fost imputat prejudiciu.

Cititi intreaga sentinta aici.


OPIS dosar U.P. – Moravita


OPIS-ul dosarului   Moravita 609/59/2011

VOLUM                               CONTINUT
1
  1. Sesizare din oficiu Deta
  2. Acte Deta
2
  1. Sesizare din oficiu Moravita
  2. Acte  premergatoare Moravita
  3. Delegari
3
  1. I.U.P. 03.02.2011
  2. Extinderi
  3. Schimbare incadrare juridical
4               Ordonanta extindere 28.03.2011
5
  1. Autorizatii date de procuror pentru investigatori
  2. Prelungiri mandate de arestare
6                Autorizatii date de instanta pentru interceptari
7
  1. Declaratii investigator VMC
  2. Procese-verbale investigator VMC
  3. Procese-verbale predare-primire bani investigator
8
  1. Declaratii investigatori Nicsici si Brebenoiu
  2. Procese-verbale investigatori Nicsici+Brebenoiu
9 -14
  1. Declaratii inculpati Moravita
  2. Forme punere sub invinuire
15-16
  1. Declaratii inculpati Foeni
  2. Forme punere sub invinuire
17
  1. Mandate de arestare
  2. Incheieri instanta arestare
18
  1. Forme de punere sub invinuire invinuiti
  2. Masura obligarii de a nu parasi tara
19
  1. Masura obligarii de a nu parasi tara
  2. Restituire bunuri
20-22
  1. Mandate de aducere
  2. Perchezitii, desigilari,restituiri bunuri
23-26           Procese-verbale de redare convorbiri              ambientale VMC
27           Procese-verbale de redare convorbiri ambientale Nicsici
28           Procese-verbale de redare convorbiri ambientale Brebenoiu
29 Procese-verbale convorbiri telefonice 04-31.10.2010
30 Procese-verbale convorbiri telefonice 01-28.11.2010
31 Procese-verbale convorbiri telefonice                       01-19.12.2010
32 Procese-verbale convorbiri telefonice                       20-31.12.2010
33 Procese-verbale convorbiri telefonice                       01-11.01.2011
34 Procese-verbale convorbiri telefonice                           12-26.01.2011
35 Procese-verbale convorbiri telefonice                             27-30.01.2011
36 Procese-verbale convorbiri telefonice 31.01.2011
37 Procese-verbale convorbiri telefonice februarie 2011
38
  1. Acte sesizare Foeni
  2. Acte DIICOT Timisoara
39 Procese-verbale convorbiri ambientale si telefonice Foeni  septembrie 2010
40 Procese-verbale convorbiri ambientale si telefonice Foeni  octombrie 2010
41 Procese-verbale convorbiri ambientale si telefonice Foeni  noiembrie 2010
42
  1. Declaratii martori
  2. Delegari;instiintari avocati
  3. Citari
43 Fisa postului (politisti si vamesi)
44 Planificare ture serviciu SPF Deta
45-51 Planificare ture serviciu SPF Moravita
52
  1. Planificare ture serviciu SPF Moravita
  2. Consemne Moravita
  3. Registru de bani
  4. Efectuare control amanuntit
53 Planificare ture serviciu SPF Cruceni
54 Cereri control amanuntit
55-56
  1. Cereri control amanuntit
  2. Planificare ture Vama Moravita
  3. Fisa postului
57 Planificare echipaj mobil DRAOV Timisoara +rapoarte
58 Raport de constatare prejudiciu intocmit de specialist DNA
59 Acte din Dosarul 54/P/2008
60-70 Masuri asiguratorii + procese-verbale de aducere la cunostinta

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 105 other followers