Author Archives: valerian dragomir

Limitele investigatorului sub acoperire


Unul dintre aspectele care în ultimii ani a fost abordat destul de timid în literatura de specialitate juridică a fost acela al limitelor în care investigatorii sub acoperire pot acţiona sau, mai exact, ce activităţi au voie să desfăşoare investigatorii sub acoperire şi ce nu.

Pentru a obtine probe concludente, pertinente  si utile, investigatorii sub acoperire desfasoara o activitate ce presupune participarea sau implicarea în activitatile infracţionale desfaşurate de persoanele vizate în investigaţiile desfăşurate de organele judiciare.

In astfel de situatii se ridică întrebarea dacă investigatorii sub acoperire trebuie să adopte o atitudine pur pasivă în activitatea lor sau pot desfăşura activităţi dincolo de această limită, asumându-şi un rol activ  şi determinând persoana cu care vine în contact să comită fapta ilicită.

Investigatorilor sub acoperire, în activitatea lor, le este interzis să determine un comportament infracţional ori să instige o persoană să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală, pentru ca apoi să fie trasă la răspundere penală, în temeiul probelor astfel obţinute.

Acest gen de activităţi depăşesc cadrul legal, fiind prohibite expres de dispoziţiile codului de procedură penală, care interzic determinarea unei persoane să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale în scopul obţinerii de probe.

Astfel, art. 68 alin. 2 C.P.P. stipulează faptul că nu se poate concepe probarea unei fapte penale prin săvârşirea unei infracţiuni ori continuarea celei iniţiale, deoarece oricât de important ar fi principiul aflării adevărului aplicabil în materia procesual-penală, acesta nu s-ar putea realiza printr-o altă nesocotire a legii penale.

În literatura juridică se afirmă vehement că, pentru a obţine probe conforme cu realitatea, este necesar ca în activitatea de probaţiune să se manifeste cea mai mare loialitate.

Încălcarea acestei obligaţii de loialitate în obţinerea probelor aduce atingere inclusiv demnităţii justiţiei, întrucât folosirea promisiunilor false  şi a provocărilor nu poate contribui la prestigiul celor care lucrează în justiţie.

O importanţă deosebită în asigurarea acestei interdicţii o are şi   moralitatea celor ce lucrează în aparatul justiţiei, pentru care loialitatea în administrarea probelor trebuie să fie un stil de comportare. În literatura de specialitate străină loialitatea este definită ca fiind maniera de a administra probele în conformitate cu respectul drepturilor cetăţeanului şi al demnităţii justiţiei.

Din perspectiva jurisprudenţei C.E.D.O., folosirea investigatorului sub acoperire impune organelor judiciare realizarea unui echilibru între interesele menţinerii ordinii publice care le justifică şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Pe baza principiului de subsidiaritate, prima instanţă chemată să aplice Convenţia pentru Drepturile Omului este cea naţională. Art. 13 CEDO subliniază faptul că această responsabilitate aparţine autorităţilor naţionale.

 Numai după ce instanţele naţionale şi-au îndeplinit responsabilitatea de a aplica drepturile şi libertăţile Convenţiei, va putea CEDO să se ocupe de solicitările pe care le primeşte.

În acest sens se poate spune că există o tendinţă din ce în ce mai evidentă de a se considera instanţele naţionale drept „instanţe de aplicare a Convenţiei”. În acest context, practica actuală a Curţii de a enumera principiile generale înainte de a se ocupa de faptele concrete este una de lăudat. Este şi un instrument folositor pentru instanţele naţionale, care arată instanţelor ce considera Curtea a fi jurisprudenţa de bază.

Doctrina română a subliniat faptul că rolul agentului acoperit nu este acela de a determina săvârşirea unor infracţiuni în scopul obţinerii de probe, ci numai de a observa modul cum se desfăşoară activitatea infracţională  şi de a pune la dispoziţia autorităţilor datele necesare pentru dovedirea faptelor ilicite  şi tragerea la răspundere penală a făptuitorilor.

Pentru ca activitatea ilicită să intre sub incidenţa art. 68 C.P.P., activitatea de „provocare” a unei infracţiuni trebuie să îmbrace acte concrete de instigare care să aibă ca efect iniţierea în mintea unei persoane a ideii de a săvârşi această infracţiune, acte care pot consta în promisiuni, rugăminţi insistente, ameninţări, şantaj etc.

In  cauza  Ramanauskas v Lituania, Curtea a retinut, printre altele, ca  , mărturisirea de a fi comis o infracţiune, la care a fost provocat, nu face să dispară nici pro­vocarea, nici efectele acesteia.

În esenţă, se conchide că oricât de periculoase ar fi pentru societate activităţile de crimă organizată, terorism sau corupţie, acestea nu justifică existenţa unui comportament provocator din partea investigatorilor sub acoperire, informatorilor, colaboratorilor, ori ofiţerilor din structurile de informaţii cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.

Este de remarcat  şi preocuparea recentă la nivelul Uniunii Europene, în sensul simplificării  şi dezvoltării cooperării între statele semnatare în folosirea investigatorilor sub acoperire în anchetele transfrontaliere. Astfel, grupul de lucru din cadrul Consiliului Uniunii Europene are în vedere identificarea condiţiilor  şi procedurilor aplicabile în cazul investigatorilor sub acoperire, definirea câmpului de aplicare, aplicarea principiului proporţionalităţii şi cel al subsidiarităţii şi alte principii care să fie oportune în derularea unor anchete transfrontaliere, prin folosirea investigatorilor sub acoperire.


Romania, la multi ani!


foto 1

 

 

Patriotism: Sentiment de dragoste si devotament fata de patria si poporul din care faci parte.

Nationalism: Constiinta de apartenenta la o natiune ridicată la nivelul de dragoste fata de nationalitatea si cetatenia pe care o avem.

Romania este tara noastra , a tuturor locuitorilor ei.

Fiecare  cetatean  este constient de apartenenta sa la o natiune, aşa cum apartine unei familii, determinata prin limba, credinta, istorie.

Romanii sunt inteligenti.Sunt inventivi, generosi si plini de umor.Sunt optimisti si puternici.

Suntem o natie care nu a căutat niciodata sa cucereasca si sa subjuge alte natiuni, ci doar s-a aparat impotriva cotropitorilor.

Am avut puterea sa o luam de la capat .De fiecare data.Am luptat pentru visurile noastre si pentru idealurile in care am crezut.

Avem compasiune si nu ramanem indiferenti .Avem puterea de a schimba lucrurile.

Romania este tara mea, a familiei mele, a copiilor mei, a parintilor care m-au crescut, a invatatoarei care m-a invatat, a profesorilor care m-au pregatit, a prietenilor care m-au sustinut.

Trebuie sa ne sustinem tara cu fiecare ocazie pe care o avem.

Pentru ca daca nu o facem noi, atunci cine ?!

 

 

 

 


Sentinta lotul 2 Moravita


Sentinta penala nr. 258/PI din 24.10.2012

privind pe cei 10 inculpati din lotul 2 Moravita care au fost judecati dupa procedura simplificata .

Sentinta contine 455 de pagini.

La individualizarea pedepselor  s-a tinut cont de urmatoarele:

  • limitele de pedeapsă prevăzute de lege au fost reduse cu o treime în urma aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.  (în cazul inculpatului TOMA MARIAN COSMIN reducerea cu o treime se referă la limitele de pedeapsă reduse la jumătate ca urmare a aplicării şi a dispoziţilor art. 19 din Legea nr. 682/2002)
  • numarul mare de persoane care compuneau grupul infracţional organizat
  • întinderea în timp a activităţii infracţionale
  • frecventa cu care se consumau actele de coruptie, apreciindu-se ca nu are relevanta cuantumul sumelor de bani primite sau date cu titlu de mita
  • calitatea avuta in cadrul grupului infractional
  • modul in care au asimilat acest fenomen politistii si persoanele care efectuau traficul cu tigari
  • atitudinea procesuala in faza de urmarire penala
  • pagubirea bugetului statului prin neplata de taxe vamale, accize si TVA

In cazul politistilor nu au fost luate in considerare lipsa antecedentelor penale si buna conduita anterioara savarsirii infractiunilor, intrucat s-a apreciat ca acestea reprezinta conditii intrinseci pentru exercitarea profesiei de politist.

Instanta a apreciat ca, in ceea ce priveste starea de sanatate si situatia familiala acestea nu pot constitui criterii pentru individualizarea pedepsei, câtă vreme numărul actelor materiale, întinderea în timp a activităţii infracţionale şi/sau cantitatea de ţigări traficată denotă ocupaţia principală a inculpaţilor, iar din convorbirile interceptate nu reiese că unii dintre inculpaţii poliţişti s-ar fi plâns în acest sens colegilor lor sau/şi ar fi cerut, pentru motivele pe care acum le invocă în faţa instanţei cu scopul de a obţine un tratament sancţionator mai blând, majorarea fracţiilor ce le reveneau din bunurile primite ca mită.

De asemenea s-a dispus pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi pe o perioada de 10 ani, respectiv dreptul de a alege si de a fi ales, si dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.

S-a dispus confiscarea sumelor de bani primite cu titlu de mita.

Au fost mentinute masurile asiguratorii (sechestru) pentru cei carora le-a fost imputat prejudiciu.

Cititi intreaga sentinta aici.


OPIS dosar U.P. – Moravita


OPIS-ul dosarului   Moravita 609/59/2011

VOLUM                               CONTINUT
1
  1. Sesizare din oficiu Deta
  2. Acte Deta
2
  1. Sesizare din oficiu Moravita
  2. Acte  premergatoare Moravita
  3. Delegari
3
  1. I.U.P. 03.02.2011
  2. Extinderi
  3. Schimbare incadrare juridical
4               Ordonanta extindere 28.03.2011
5
  1. Autorizatii date de procuror pentru investigatori
  2. Prelungiri mandate de arestare
6                Autorizatii date de instanta pentru interceptari
7
  1. Declaratii investigator VMC
  2. Procese-verbale investigator VMC
  3. Procese-verbale predare-primire bani investigator
8
  1. Declaratii investigatori Nicsici si Brebenoiu
  2. Procese-verbale investigatori Nicsici+Brebenoiu
9 -14
  1. Declaratii inculpati Moravita
  2. Forme punere sub invinuire
15-16
  1. Declaratii inculpati Foeni
  2. Forme punere sub invinuire
17
  1. Mandate de arestare
  2. Incheieri instanta arestare
18
  1. Forme de punere sub invinuire invinuiti
  2. Masura obligarii de a nu parasi tara
19
  1. Masura obligarii de a nu parasi tara
  2. Restituire bunuri
20-22
  1. Mandate de aducere
  2. Perchezitii, desigilari,restituiri bunuri
23-26           Procese-verbale de redare convorbiri              ambientale VMC
27           Procese-verbale de redare convorbiri ambientale Nicsici
28           Procese-verbale de redare convorbiri ambientale Brebenoiu
29 Procese-verbale convorbiri telefonice 04-31.10.2010
30 Procese-verbale convorbiri telefonice 01-28.11.2010
31 Procese-verbale convorbiri telefonice                       01-19.12.2010
32 Procese-verbale convorbiri telefonice                       20-31.12.2010
33 Procese-verbale convorbiri telefonice                       01-11.01.2011
34 Procese-verbale convorbiri telefonice                           12-26.01.2011
35 Procese-verbale convorbiri telefonice                             27-30.01.2011
36 Procese-verbale convorbiri telefonice 31.01.2011
37 Procese-verbale convorbiri telefonice februarie 2011
38
  1. Acte sesizare Foeni
  2. Acte DIICOT Timisoara
39 Procese-verbale convorbiri ambientale si telefonice Foeni  septembrie 2010
40 Procese-verbale convorbiri ambientale si telefonice Foeni  octombrie 2010
41 Procese-verbale convorbiri ambientale si telefonice Foeni  noiembrie 2010
42
  1. Declaratii martori
  2. Delegari;instiintari avocati
  3. Citari
43 Fisa postului (politisti si vamesi)
44 Planificare ture serviciu SPF Deta
45-51 Planificare ture serviciu SPF Moravita
52
  1. Planificare ture serviciu SPF Moravita
  2. Consemne Moravita
  3. Registru de bani
  4. Efectuare control amanuntit
53 Planificare ture serviciu SPF Cruceni
54 Cereri control amanuntit
55-56
  1. Cereri control amanuntit
  2. Planificare ture Vama Moravita
  3. Fisa postului
57 Planificare echipaj mobil DRAOV Timisoara +rapoarte
58 Raport de constatare prejudiciu intocmit de specialist DNA
59 Acte din Dosarul 54/P/2008
60-70 Masuri asiguratorii + procese-verbale de aducere la cunostinta

Recomandarea Consiliului Europei


In anul 2000 Comitetul Ministrilor din cadrul Consiliului Europei a adoptat Recomandarea nr. 19   privind definirea principiilor comune ministerelor publice ale statelor membre.

Aceste principii au rolul de a mari eficienţa atat a sistemelor nationale de justitie penala, cat si a cooperarii justitiei penale internationale, conform principiilor enunţate in Convenţia Europeana a Drepturilor Omului si se recomanda guvernelor statelor membre să se inspire în legislaţia şi practica lor, din aceste principii, in ceea ce priveşte rolul ministerului public in sistemul justitiei penale.

Ministerul public este reprezentat de catre procuror.

Cateva din indatoririle si responsabilitatile  ministerului public cu privire la justitiabili :

  • In exercitarea misiunii sale ministerul public trebuie:

a.sa actioneze echitabil, impartial si obiectiv;

b.sa respecte si sa protejeze drepturile omului asa cum sunt enuntate in Conventia Europeana a Drepturilor Omului;

 c.sa vegheze ca sistemul de justitie penala sa functioneze cu celeritate.

  • Ministerul public trebuie sa asigure egalitatea oricarei persoane în fata legii si trebuie sa lămureasca toate aspectele relevante ale cauzei, tinand cont mai ales de cele referitoare la suspect, indiferent dacă sunt in favoarea sau in defavoarea acestuia.
  • Ministerul public nu trebuie sa se folosească contra suspecţilor de probe despre care stie sau poate in mod rezonabil sa presupuna ca au fost obtinute recurgandu-se la metode contrare legii. In caz de indoiala, ministerul public trebuie sa ceara instantei sa se pronunţe asupra admisibilitatii acestor probe.
  • Ministerul public trebuie sa vegheze la respectarea principiului egalitatii armelor, mai ales prin comunicarea catre celelalte parti – facand exceptie cazurile prevazute de lege – a informatiilor pe care le poseda şi care ar fi susceptibile sa afecteze derularea echitabila a procesului.
  •  Ministerul public trebuie sa pastreze faţa de terti confidentialitatea informatiilor, mai ales atunci cand opereaza prezumtia de nevinovatie, afara de cazul cand comunicarea este prevăzută de lege sau este în interesul justitiei.

 


PREJUDICIU (I)


 Aceasta este situatia cu prejudiciul stabilit de catre ANAF. (tabel la finalul articolului)

Modul de calcul :  valoare pachet de tigari = 0.90 euro;acciza la tigari = 76.6 euro/1000 tigarete (766 euro /bax); la acestea se mai adauga taxele vamale si TVA de  24%.

Referitor la acest prejudiciu se impun cateva precizari:

 Existenta prejudiciului da dreptul la repararea lui integrala. Pentru a fi susceptibil de reparare trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

 a. sa fie cert adica existenta si intinderea sa sa fie sigure;

b. sa fie direct, adica sa constituie un efect nemijlocit al faptei ilicite de care se leaga printr-un raport de cauzalitate;

c. sa nu fi fost acoperit;

 Presupusa existenta a tigarilor este sustinuta doar de declaratiile subiective pe care presupusii traficanti de tigari le faceau autoritatilor vamale cu ocazia  intrarii in tara fara ca acestea sa fie coroborate cu vreun mijloc material de proba din care sa rezulte existenta neandoielnica a tigarilor si a cantitatii acestora.

 In lipsa unei probe certe din care sa rezulte atat existenta tigarilor dar si  cantitatea acestora obiectul si elementul material al infractiunii de contrabanda nu poate fi dovedit.

 Chiar si specialistii DNA care au stabilit valoarea prejudiciilor create statului roman prin savarisrea infractiunii de contrabanda, in preambulul raportului de constatare pe care l-au intocmit,  acestia au sustinut urmatoarele:                   ,, urmarirea penala nu a putut stabili in mod concret tipul de tigari care au fost introduse in tara prin sustragere de la controlul vamal…cu toate acestea probatiunea a stabilit ca tigarile Fast erau cel mai adesea vizate de catre traficanti “ ( volumul 58 , fila 3 din dosarul de urmarire penala).

Insusi procurorul in rechizitoriu releva faptul ca “se putea intampla oricand ca un traficant să se folosească de oportunitatea circumscrisă respectivului mod de operare şi să dea suma de bani convenită [...] pentru a i se tolera deţinerea frauduloasă a unei anumite cantităţi de ţigări, în timp ce în autoturismul său s-ar fi aflat, orice alte bunuri periculoase sau interzise la deţinere, cum ar fi droguri, materiale explozive sau toxice, arme şi muniţie, etc.(pag 32 rechizitoriu).

 Acest prejudiciu a fost calculat la cantitatea de 1520 baxuri de tigari, asa cum reiese din rechizitoriu si raportul de specialitate.

Oare care ar fi prejudiciul pentru perioada 2008-2010 cand DNA “a inchis ochii” la traficul de tigari din Moravita, vegheata indeaproape de SRI si DGIPI?

Sa facem un calcul rapid;in baza actelor din dosarul 54/P/2008 sa luam 1000 de baxuri ca si cantitate medie care  se introduceau in tara in 24 de ore.

Prejudiciul pentru perioada 2008-2010 ar fi aproximativ acesta:

5.683.680.000 RON    sau  1.263.040.000 EURO care reprezinta  1,2%    din Produsul Intern Brut al Romaniei.

Oare va fi angajata raspunderea in solidar a DNA, SRI si DGIPI ?

Cine va raspunde pentru acest prejudiciu creat statului roman in perioada 2008-2010?

Iata situatia intocmita de ANAF (se gaseste la dosarul cauzei):

NR. CRT. NUME si PRENUME CALITATE SUMA RETINUTA IN RECHIZITORIU (EURO) TOTAL  OBLIGATII BUGETARE (RON) ECHIVALENT VALOARE TIGARETE (RON)
1 BRAGA CRSTIAN L.V. 3297 1.610.845 2.139.720
2 BARBOSU OVIDIU P.F. 55 156.196 208.229
3 CHIRCULESCU SORIN L.V. 630 296.932 394.113
4 CHIOSA COSTINEL P.F. 690 2.044.325 2.731.584
5 DRAGOMIR VALERIAN P.F. 5250 8.894.787 11.862.583
6 DARABUT FLORIN L.V. 3940 3.173.421 4.237.247
7 DOBANDA FLORIN L.V. 3123 2.912.942 3.890.141
8 PANESCU FLORIN P.F. 100 1.547.253 2.062.387
9 PETCOV STOIAN P.F. 320 239.529 318.485
10 SUTEA ADRIAN P.F. 70       0      0
11 TARAN IOAN    P 700 1.707.055 2.278.338
12 VERDET ADRIAN P.F. 690 3.526.701 4.700.150
13 HASU GABRIEL P.F. 2335 3.356.125 4.468.090
14 IVANOVOCI VICTOR P.F. 145 1.638.538 2.188.204
15 SURULESCU NICOLAE P.F. 90 1.725.640 2.297.026
16 TANASE CATALIN P.F. 600 233.254 309.615
17 COTORA LUCIAN     -   - 286.601 381.156
18 TARCEA PETRE L.V. 5152 3.840.461 5.128.082
19 ANTONI DANUT P.F. 345 576.135 769.410
20 JURCUTIU OLIMPIU L.V. 751 613.459 818.591
21 BARJOVAN IOAN P.F. 1610 2.375.331 3.163.711
22 UIUIU ADRIAN L.V. 829 631.565 840.657
23 TANASE VASILE P.F. 535 1.479.972 1.973.780
24 IVANA MARIN P.F. 290 2.090.822 2.787.024
25 CARAMATRAC IOAN  P 1150 386.011 515.505
26 BANUT BOGDAN P.F. 370 1.724.485 2.195.487
27 SELEGEAN IOAN L.V. 2327 1.919.684 2.563.766
28 BADAU TEODOR L.V. 1522 1.570.546 2.097.413
29 MUNTEAN VALENTIN P.F. 2752 2.027.530 2.692.638
30 COLF IULIAN P.F. 1067 1.840.862 2.443.349
31 ALEXOAIEI ILIE P.F. 835 6.136.473 8.181.036
32 ARDELEAN FLORENTIN P.F. 215 2.028.618 2.709.516
33 BILIUZ VALENTIN P.F. 220 939.138 1.254.050
34 COJOCARU VASILE P.F. 145 2.449.361 3.260.007
35 DAN SAVA - - 365.775 487.665
36 DICU MIHAI P.F. 705 2.617.230 3.480.396
37 FELECAN RADU P.F. 2397 1.667.308 2.226.452
38 GUBIC MILAN L.V. 820 812.990 1.086.178
39 IONESCU VALENTIN P.F. 955 2.410.650 3.199.677
40 MARINCU RAZVAN P.F. 50 87.194 115.731
41 MATEI VIOREL P.F. 3362 3.160.681 4.220.988
42 PORAV CIPRIAN P.F. 145 2.002.846 2.670.822
43 TOCACIU FRANCISC P.F. 245 160.249 212.696
44 MITROI RAZVAN P.F. 215 533.550 710.931
45 TAPARDEA ANDREI P.F. 140 441.940 588.997
46 MOALES CONSTANTIN P.F. 175 424.545 565.787
47 POPA CORNEL P.F. 220 553.935 739.543
48 MAIER ADRIAN P.F. 240 512.120 684.283
49 VRANCUT AUGUSTIN P.F. 515 902.586 1.203.987
50 MICSA ELENA L.V. 70 13.782 18.373
51 BURDAN CRISTIAN L.V. 275 137.690 183.466
52 MARTA MARIUS L.V. 500 326.419 436.154
53 NOVAC DORIN L.V. 2536 2.079.934 2.777.745
54 CUMPANASOIU ANA L.V. 4282 2.234.139 2.970.287
55 AUGUSTINOV PETRU L.V. 5600 1.165.593 1.547.252
56 VERDET GHEORGHE L.V. 1840 1.121.850 1.490.683
57 DEGAN MARIAN P.F. 3435 6.952.317 9.273.769
58 DARIE IOAN P.F. 130        0      0
59 AVRAM SORIN L.V. 2250 530.236 703.775
60 MOCANU ADRIAN P.F. 345 296.932 394.113
61 CIOBOTARU ADRIAN P.F. 150 355.254 474.683
62 MITROI LUCIAN L.V. 212 190.005 145.244
63 KURILA ANDREI L.V. 175 72.656 97.074
64 PRISECARU IOAN L.V. 1323 1.567.103 2.092.826
65 PETKOVIC SINISA 606.809 810.013

L.V.=lucrator vamal        P.F.=politist de frontiera     P=politist


Sentinta lotul 1 Moravita


Sentinta penala nr. 158 din 25.06.2012

privind cei cinci inculpati din lotul 1 Moravita care au fost judecati dupa procedura simplificata.

Acest articol vizeaza cateva aspecte importante retinute  de catre judecatorul Mircea Cretu in  motivarea sentintei penale nr. 158/PI din data de 25.06.2012, privind pe cei cinci inculpati din lotul 1 Moravita care au mers pe procedura simplicata (at. 320^1 C.P.P.).

Instanta a decis schimbarea incadrarii din grup infractional organizat in asociere in vederea savarsirii de infractiuni, avand in vedere cateva aspecte, la care voi face referire in cele ce urmeaza.

 Se retine ca “prima si cea mai importanta distinctie intre cele doua infractiuni este o organizare pe verticala a grupului infractional organizat , organizare care in speta de fata este evident nedovedita prin mijloacele de proba si neexplicata sau sustinuta nici prin actul de acuzare. Aceasta organizarepe verticala care rezulta din vointa proprie a celor care au creat-o trebuie sa se circumscrie strict unui scop infractional”.

In acest sens se apreciaza ca, desi politistii de frontiera si lucratorii vamali au tolerat activitatile infractionale si au participat uneori la impartirea sumelor de bani, “instanta nu poate confunda organigrama profesionala cu o organizare pe verticala a vreunei activitati infractionale”.

Instanta retine ca ” este nereala si contrazisa chiar de probatoriu si in special interceptarile video si audio in ambiental sustinerea din rechizitoriu in sensul ca exercitarea actelor de luare de mita reprezenta singura preocupare a inculpatilor pe timpul serviciului.Dimpotriva, analizand interceptarile video si audio in ambiental si inscrisurile ce caracterizeaza inculpatii de la dosarul cauzei, instanta constata ca principala preocupare a inculpatilor era indeplinirea atributiilor de serviciu, chiar daca pentru anumite persoane si anumite bunuri in special tigari, acestia desfasurau si activitati infractionale, in sensul ca nu respectau dispozitiile vamale privind controlul vamal si consecintele ce decurg din acest control in schimbul unor sume ce se primeau drept mita”.

Referitor la schimbarea incadrarii in asociere, instanta constata ca “nu a existat un lider organizatoric si roluri prestabilite intre membrii grupului pentru a crea liantul  structural necesar”.

De asemenea, numarul mare de inculpati nu va fi considerat de instanta ca element esential al unui grup infractional organizat, intrucat aceasta dimensiune cantitativa este doar una din cerintele prevazute de legiuitor.

Instanta mai retine ca “probatoriul cauzei dovedeste insa fara dubiu o asociere infractionala la nivel de cutuma, retinuta dealtfel corect si in actul de sesizare, in sensul ca fiecare inculpat cooperau tacit sau expres cu ceilalti pentru a inlesni traficul de tigari , prin neindeplinirea controalelor la care erau obligati potrivit legii avand reprezentarea evidenta asa cum rezulta din intreg probatoriu ca sunt intr-o asociere infractionala cu alti membrii si ca se sprijina si se acopera reciproc”.

In final o scurta precizare privind suspendarea executarii pedepselor pentru cei cinci.Instanta, avand in vedere faptul ca inculpatii se afla la primul contact cu legea penala, ca au recunoscut si regretat savarsirea infractiunilor, considera ca scopul pedepselor aplicate poate fi atins si fara privarea de libertate, cu atat mai mult cu cat fiecare dintre acestia au persoane sau copii minori in intretinere si prin modul de individualizare a executarii pedepsei trebuie avuta in vedere pe langa reeducarea inculpatului si utilitatea sociala a unei astfel de masuri.


Informare


Dosarul lotul 2 Moravita va fi judecat mai departe de catre judecatorul Flavius Ionescu.

Termenul urmator este pe 19 noiembrie.


Cesare Beccaria – contrabanda


Cesare Beccaria (1738-1794) este considerat ca fiind fondatorul dreptului penal modern si  in acelasi timp este un precursor al gandirii criminologice .

In anul 1764 aparea la Milano lucrarea „ Dei delitti e delle pene” („Despre delicte si pedepse”),  Cesare Beccaria fiind la vremea respectiva un „ilustru necunoscut”, ce nu implinise inca 27 de ani.Inainte de a decide publicarea lucrarii a ezitat mult, fiindu-i teamă de o eventuala represiune impotriva sa, insă contrar temerilor si in ciuda protestelor unor ecleziati, cartea a avut un succes spectaculos si imediat, fiind în scurt timp tradusa in majoritatea limbilor europene,  iar ideile cuprinse in aceasta lucrare au declansat radicale transformari in sistemele penale ale unor state  europene.
Iata ce spunea Cesare Beccaria in cartea sa “Despre delicte si pedepse” despre contrabanda.Va rog sa retineti ca este o lucrare aparuta in 1764.
“Contrabanda este o infracţiune care lezează cu adevărat atât pe suveran cât şi naţiunea, dar pedepsirea ei nu trebuie să fie infamantă (adica care aruncă asupra cuiva dezonoarea, dezaprobarea, oprobriul; rușinos, degradant, dezonorant), având în vedere că opinia publică nu-i acoperă cu infamie (dezaprobare)  pe cel care a comis-o. Oricine stabileşte pedepse infamante pentru infracţiuni ce nu sunt considerate astfel de către oameni, micşorează forţa sentimentului infamiei în cazul infracţiunilor care sunt considerate infamante. Dacă cineva va vedea, de exemplu, cum este pedepsită cu moartea atât omorârea unui fazan cât şi omorârea unui om sau falsificarea unui înscris important, atunci nu va mai face nici o diferenţă între aceste infracţiuni,  distrugându-se în acest fel sentimentele morale ce au apărut după multe secole şi mult sânge [vărsat] (prinzând ele rădăcini în sufletul oamenilor foarte încet şi cu multă greutate) şi pentru a căror afirmare a fost nevoie de ajutorul celor mai sublime motive şi al unui impunător repertoriu de solemne formalităţi. Insăşi legea duce la apariţia acestei infracţiuni, de vreme ce,  odată cu creşterea dărilor [taxelor vamale], cresc întotdeauna şi avantajele [contrabandei], şi totodată ispita de a face contrabandă şi uşurinţa de a o comite e cu atât mai mare cu cât graniţele ce trebuie păzite sunt mai întinse, iar  volumul mărfurilor este mai mic. Pedeapsa prin pierderea [confiscarea] atât a mărfurilor interzise cât şi a lucrurilor care o însoţesc e foarte justă, dar ea va câştiga în eficienţă dacă dările [taxele vamale] vor fi mai reduse, căci oamenii riscă numai în proporţie cu profitul pe care fapta dusă la bun sfârşit l-ar aduce.Dar cum oare această infracţiune nu-i acoperă cu infamie pe autorul ei, fiind vorba totuşi despre un furt în dauna principelui şi, în consecinţă, în dauna naţiunii înseşi ? Răspunsul meu este că prejudiciile socotite de oameni a nu le fi aduse lor nu-i interesează într-atât încât să producă indignarea publică împotriva făptaşului. Este şi cazul contrabandei. Oamenii asupra cărora consecinţele îndepărtate produc impresii foarte slabe nu văd paguba ce le-ar putea fi produsă de contrabandă, ba mai mult, deseori se bucură de avantajele momentului. Ei nu văd decât paguba adusă principelui; nu sunt aşadar interesaţi să-i retragă contrabandistului părerea lor aprobatoare, aşa cum ar face în cazul celui ce comite un furt privat, a celui ce falsifică un înscris şi în cazul făptuitorilor altor rele ce i-ar puteaafecta şi pe ei. Acest lucru demonstrează că orice fiinţă înzestrată cu simţire îşi manifestă propriul interes numai faţă de relele pe care le cunoaşte. Va rămâne însă nepedepsită această infracţiune în cazul în care făptaşul nu are mărfuri de confiscat ?    Nu: există contrabandişti care afectează atât de grav fiscul – parte atât de esenţială şi atât de delicată în cadrul unei bune legislaţii -, încât o asemenea infracţiune merită o pedeapsă considerabilă, ce poate ajunge până la închisoare sau până la sclavie; dar închisoare şi sclavie conforme cu însăşi natura infracţiunii. De exemplu, nu trebuie puşi în aceeaşi închisoare contrabandistul de tutun, ucigaşul plătit sau hoţul, iar muncile la care va fi supus cel dintâi trebuie să despăgubească darea pe care a voit s-o fraudeze, fiind astfel conforme cu natura pedepselor.

 


Jimbolia si Moravita


Doua dosare relativ  asemanatoare in care a fost implicat statul si care nu au fost finalizate cu rechizitorii  sunt dosarul ”Jimbolia” (1997) si dosarul “Moravita” (2008).Diferenta intre cele doua este ca primul a fost solutionat cu NUP si SUP,  ulterior intervenind  prescriptia , iar cel de-al doilea a fost “ingropat” prin conexarea lui cu actualul dosar Moravita 2011.

Dosarul “Moravita”- 2008 a fost instrumentat de DNA structura centrala, cu sprijinul DGA, DGIPI si SRI.Procurorii consemneaza faptul ca cercetarile au relevat ca  prin P.T.F. Moraviţa se introduceau fraudulos în România, zilnic, cantităţi de ordinul a câteva mii sau chiar zeci de mii de baxuri de ţigări.Sumele de bani obtinute erau de ordinul zecilor si sutelor de mii de euro .

Cu toate acestea, nici autoritatile judiciare , nici structurile informative nu au intervenit  pentru a stopa traficul de tigari.Sa ne aducem aminte de declaratiile fostului ministru de interne Dan Nica care a fost demis din functie in octombrie 2009 si inlocuit cu vesnicul Vasile Blaga.Dan Nica declara public ca a fost demis din functie  deoarece pregatea o actiune cu arestari la vama Moravita.Tot el declara la momentul respectiv ca banii care se obtineau din traficul de tigari erau folositi pentru  campania  prezidentiala.Jurnalistul de investigatii Tibi Kiss scria intr-un articol in iunie 2009 despre o ancheta in derulare care urma sa se finalizeze in noiembrie 2009.

În dosarul “Jimbolia”- 1997, ce avea ca obiect contrabanda cu produse petroliere către fosta Iugoslavie,  erau vizaţi fostul premier Nicolae Văcăroiu, fostul ministru de Interne Doru Ioan Tărăcilă, fostul ministru al Transporturilor, Aurel Novac, fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu, mai mulţi ofiţeri ai serviciilor secrete. Bancorex le-a finanţat cumpărarea de produse petroliere . Pierderile băncii – aproape 3 miliarde de dolari – au fost preluate la datoria publică.Produsele petrloiere erau achizitionate din Rusia si Irak.

Din verificarile si actele premergatoare efectuate in cauza a rezultat ca in perioada 1994-1995  un numar de 1107 vagoane-cisterna, continand cantitatile de 7.799 de tone de benzina si 36.064 de tone de motorina au iesit din tara prin Punctul de Frontiera Jimbolia Feroviar spre fosta Iugoslavie. In filiera de contrabanda au mai fost implicati Mataragiu Costi, sef zona SRI Banat, Petrea Vasile, sef serviciu SRI Timis, Bara Ionel, Ambasador Extraordinar al Ordinului de Malta.

In 18 iunie 1998 Sectia Anticoruptie a Parchetului Curtii Supreme de Justitie, care instrumenta dosarul, si-a declinat  competenta de solutionare a cauzei, in favoarea Sectiei Parchetelor Militare. Ceea ce, in cercetarea initiala a Politiei, avea aparenta unei escrocherii puse la cale de contrabandisti de duzina, lua mirosul unei “operatiuni speciale”, dar in folosul exclusiv al celor care au comandat-o si nu a statului. Dimpotriva,  prejudiciul creat Romaniei – doar din taxe neplatite – (dincolo de cel de imagine) s-a ridicat la 14.000.000.000 lei, (la un curs al dolarului de 7.500 lei). Iar banii incasati pe petrolul livrat Iugoslaviei nu s-au regasit in nici un cont “special” sau la bugetul de stat. “Afacerea Jimbolia” incepea sa arate ca o operatiune  “bani pentru partid”, pentru sefii lui si pentru cei devotati lui.

In august 2000 a fost audiat Virgil Magureanu, directorul  SRI. El a trebuit sa raspunda declaratiilor facute de fostii sai subalterni, ofiterii SRI Costi Mataragiu si Petrea Vasile, care au spus  ca au participat la protejarea convoaielor de carburanti din ordinul fostului director al Serviciului Roman de Informatii.

Cu doar o zi inainte, generalul Ion Pitulescu, fost sef al Politiei in timpul guvernarii Vacaroiu, l-a acuzat pe Magureanu ca este “organizatorul si beneficiarul direct al contrabadei cu produse petroliere”, alaturi de cativa apropiati ai sai, dintre care l-a numit pe adjunctul Gioni Popescu. Pitulescu a mai afirmat ca l-a informat verbal pe premierul Vacaroiu, care insa “nu a intreprins nimic in elucidarea cazului”.

Magureanu s-a jurat ca a inaintat rapoarte despre incalcarea embargoului presedintelui Iliescu si premierului Vacaroiu.

In primele zile ale lunii septembrie 2000, Parchetul General a cerut Presedintiei, Senatului si Camerei Deputatilor sa se pronunte daca se impune inceperea urmaririi penale impotriva senatorilor PDSR Nicolae Vacaroiu, fost prim-ministru, Doru Ioan Taracila, fost ministru de Interne, precum si fata de Aurel Novac, fost ministru al Transporturilor. PDSR s-a regrupat exemplar iar dosarul “Jimbolia” s-a transformat in balci politic, fiind scos incet-incet din atentia opiniei publice.

Un singur tren cu cisterne transporta Intre 1.200-1.500 de tone de combustibil. Incasarile, pentru o singura garnitura, atingeau 3 milioane de marci. Au fost 40 de garnituri.

Ar mai fi ceva de adaugat. Pe linga motorina si benzina, in transporturile catre Iugoslavia, s-a mai aflat ceva. Au trecut, nevamuite si necontrolate in Iugoslavia, 16 vagoane cu uree si 9 vagoane cu produse ceramice. Cel putin asa li s-a spus angajatilor CFR din statia Jimbolia, nelamuriti ca vad si altceva decat cisterne. Dar ce facea regimul Milosevici, in plin si crincen razboi, cu uree si portelan? Ne mai amintim de un caz, celebru in Romania,  cand sub portelan s-a gasit altceva; si, de altfel, fabrica de la Cugir trebuia si ea “relansata”. Cat despre uree, ea nu se utilizeaza doar pe camp, ci si in industria de armament.
“Afacerea Jimbolia” si actiunea care a incercat sa o deconspire, “Operatiunea Banat”, operatiune ce a esuat lamentabil, reprezinta primul  mare esec al institutiilor Romaniei  in incercarea de a-si demonstra puterea si vointa in lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate. Organizate chiar de stat, printr-o operatiune vasta de contrabanda.Al doilea esec a fost Moravita – 2008.


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 92 other followers