Author Archives: valerian dragomir

Primele condamnari cu executare in dosarul “Moravita”


In data de 17 octombrie Inalta Curte de Casatie si Justitie a judecat recursurile formulate de catre cei 10 inculpati care au mers pe procedura simplificata impotriva sentintei pronuntata in prima instanta de Curtea de Apel Timisoara. ICCJ a casat o parte din sentinta si in rejudecare a redus pedepsele aplicate inculpatilor, astfel:

Dragan Sebastian – in prima instanta a fost condamnat la 6 ani si 6 luni închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal. ICCJ a redus pedeapsa aplicata la 4 ani si 6 luni închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a, lit.b si lit.c Cod penal.

Draghita Sorin - in prima instanta a fost condamnat la 5 ani si 6 luni închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal.ICCJ a redus pedeapsa aplicata  la 3 ani si 6 luni închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a, lit.b si lit.c Cod penal.

Manciu Marius – in prima instanta a fost condamnat la 5 ani închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal. ICCJ a redus pedeapsa aplicata la 3 ani si 6 luni închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a, lit.b si lit.c Cod penal.

Toma Marian Cosmin – in prima instanta a fost condamnat la 3 ani închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal. ICCJ a redus pedeapsa aplicata la  2 ani închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a, lit.b si lit.c Cod penal.

Bratosin Dumitru Irin – in prima instanta a fost condamnat la 5 ani si 6 luni închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal. ICCJ a redus pedeapsa aplicata la  3 ani si 8 luni închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal.

Busse Angelica Florica – in prima instanta a fost condamnata la 5 ani închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal. ICCJ a redus pedeapsa aplicata la  4 ani închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal.

Dorobantu Gheorghe Catalin – in prima instanta a fost condamnat la 3 ani si 4 luni ani închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal. ICCJ a aplicat aceeasi pedeapsa de 3 ani si 4 luni închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal.

Rus Maria in baza art.81, art.82 Cod penal ICCJ a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 4 luni închisoare pe un termen de încercare de 2 ani si 4 luni.

Turlea Emil – in prima instanta a fost condamnat la 4 ani închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal. ICCJ a redus pedeapsa aplicata la  3 ani si 8 luni închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal.

Zegrean Adrian Ioan – in prima instanta a fost condamnat la 3 ani si 8 luni închisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal. ICCJ a redus pedeapsa aplicata la  3 ani si 4 luni închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si lit.b Cod penal.

Mai trebuie precizat ca pana la pronuntarea acestei decizii, in dosarele privind vamile Moravita si Naidas au fost pronuntate 4 decizii penale de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.In aceste 4 cauze anterioare, ICCJ a procedat la schimbarea incadrarii juridice din grup infractional organizat in asocierea in vederea savarsirii de infractiuni si la suspendarea executarii pedepselor aplicate.

Inalta Curte de Casatie si Justitie este instanta suprema in ierarhia instantelor judecatoresti din Romania si are competenta de a judeca recursurile in casatie si de a asigura o practica unitara la nivelul instantelor de judecata.

“Scopul pedepselor nu este de a tor­tura sau a provoca suferinţă unei fiinţe înzestrate cu sim­ţire, aşa cum nu este nici acela de a anula o infracţiune deja comisă . Urletele unui nefericit pot oare să recheme din timpul fără întoarcere şi să îndrepte acţiunile deja săvârşite? Aşadar, scopul nu poate fi al­tul decât acela de a-l împiedica pe inculpat să aducă alte prejudicii concetăţenilor săi şi de a-i convinge pe ceilalţi că nu trebuie să comită acţiuni asemănătoare. Pedepsele, aşadar, precum şi metoda de a le aplica, trebuie să fie astfel alese încât – păstrând proporţiile  – să producă o impresie mai eficace şi mai de durată asupra sufletelor oamenilor şi o intervenţie cât mai puţin dătătoare de chi­nuri asupra corpului vinovatului. “

                                                             Cesare Beccaria – Despre infractiuni si pedepse


“Chestorul Buda mi-a comunicat ca Voda are relatii pana la Presedentie.” “Seful IJPF Iures Cornel a informat presa cu o zi inainte ca vor fi descinderi la Moravita.”


Astfel de afirmatii au fost facute vineri, 11 octombrie 2013, la un  nou termen de judecata in dosarul Moravita 1 de catre unul din martorii audiati. Pentru acest termen au fost citati urmatorii martori :

  1.      Buda Ioan- seful Politiei de Frontiera Romane
  2.       Iures Cornel – fost Sef al IJPF Timis
  3.      Mudure Ioan,-fost adjunct al Sefului IJPF Timis
  4.       Caplescu Mihai,-sef birou Resurse Umane
  5.      Popa Costel-seful biroului Secretariat
  6.       Porojan Crinu-sef Birou Control
  7.       Tudorica Marian – fost adjunct sef sector Moravita
  8.       Saptebani Cristinel – fost sef sector Moravita

 

Dintre acestia, Buda Ioan- seful Politiei de Frontiera Romane, Iures Cornel – fost Sef al IJPF Timis si Mudure Ioan -fost adjunct al Sefului IJPF Timis nu s-au prezentat , fiind inaintate catre instanta cereri din partea institutiilor  unde sunt incadrati de a se proceda la audierea acestora la un termen ulterior.

Un lucru de remarcat este faptul ca desi la fiecare termen in sala s-a aflat un reprezentant al presei , de aceasta data nimeni nu a fost curios sa afle ceea ce au de relatat martorii, parasind sala de sedinta,  mai ales ca era vorba de ofiteri cu functii de comanda din cadrul Politiei de Frontiera.

In acest articol voi face o scurta analiza a celor sustinute de fiecare dintre martorii audiati, in functie de care veti constata pe de o parte sinceritatea fiecaruia, iar pe de alta parte elemente care vin sa confirme existenta unei strategii sustinuta, nelegal si nepermis de autoritati ale statului.

SAPTEBANI CRISTINEL – fost sef SPF Moravita in perioada anchetei DNA

„La momentul schimbului de tura, pe tura lui Dragomir Valerian am dat dispozitie  ca Voda sa nu mai desfasoare activitati in Punctul de Trecere a Frontierei, deoarece existau date ca acest Voda permitea introducerea de tigari in tara.Sunt elemente si aspecte pe care le-am adus la cunostinta sefului IJPF Iures Cornel, dar nu au fost luate in seama.”

„La interventia  (n.n. telefonica) Inspectorului general al Politiei de Frontiera Buda Ioan mi-a comunicat ca Voda are relatii pana la Presedentie si am executat ordinul primit ”,in sensul de a anula dispozitia data.

„Dupa acest incident seful IJPF Iures Cornel mi-a ordonat sa nu mai fac niciun fel de mutare la turele de serviciu.Cu acesta ocazie i-am comunicat sefului IJPF ca aceasta mutare legata de Voda nu reprezenta o mutare intre turele de serviciu, ci in cadrul aceleiasi ture, insa mi-a zis sa nu ma mai bag pe linie de mutari.”

„Chestorul Buda mi-a interzis sa mai aprob concedii de odihna.”

„In perioada decembrie 2010 – februarie 2011 nu s-a efectuat niciun control pe linie de anticorptie, desi i-am adus la cunostinta sefului IJPF Timis.”

„Sunt convins ca seful IJPF Iures Cornel stia ce se intampla in vama Moravita.”

„Seful IJPF Timis Iures Cornel a informat presa cu o zi inainte despre faptul ca vor fi descinderi la Moravita.”

Acestea sunt doar cateva aspecte sustinute de fostul sef al SPF Moravita care vin sa confirme existenta unei strategii pusa in scena de DNA-DGA cu sprijinul factorilor de conducere atat de la nivel central, Seful IGPF Buda Ioan, cat si de la nivel local, seful IJPF Timis Iures Cornel.

Spre deosebire de seful IJPF Timis, sprijinul sefului IGPF a fost recunoscut de acesta prin declaratia publica din data de 02.03.2011, dupa ce acesta fusese audiat de catre Comisia de Aparare din Camera Deputatilor.Din procesul-verbal de sedinta (pag 4 alin 3) al Comisiei reiese ca seful IGPF a vorbit despre cooperarea cu DGA, DNA, si DGIPI, insa fara sa precizeze in ce a constat acest sprijin.

De altfel sprijinul acordat de seful IGPF Buda Ioan a constat pe de o parte, in infiltrarea investigatorului Voda in Politia de Frontiera, in afara cadrului legal si mai inainte de a exista un dosar penal, iar pe de alta parte in sprijinirea influentei pe care investigatorul Voda pretindea ca o are la nivelul cel mai inalt in stat, inclusiv la nivelul IGPF, prin interventii directe la nivelul SPF Moravita.

 Desi in declaratia data fostul sef al SPF Moravita isi aminteste foarte multe detalii despre ce s-a intamplat in acea perioada, altfel a reactionat cand a fost intrebat daca a dat ordin ca Dragomir Valerian sa fie mutat de la tura 3 la tura 1, ordin revocat dupa mai putin de o ora, la interventia sefului IGPF Buda Ioan.Aceeasi atitudine a adoptat-o  si adjunctul sau Tudorica Marian care a spus ca nu-si mai aminteste daca a existat un asemenea ordin.

In fapt, exista 2 interceptari telefonice, in care Tudorica Marian in prima faza m-a anuntat ca am fost mutat la tura 3, dupa care tot el m-a sunat sa-mi spuna ca ordinul s-a revocat.Ulterior, cand am revenit la serviciu, Tudorica Marian mi-a relatat ca dupa mutarea la tura 3, seful de sector Saptebani a fost sunat de seful IGPF, chestorul Buda Ioan spunandu-i : „Dragomir ramane sef  la tura 3”.

 Despre legalitatea infiltrarii lui Voda in Politia de Frontiera voi vorbi pe larg intr-un articol viitor, folosind date si informatii concrete,  cu argumente bazate pe legislatia in vigoare.

CAPLESCU MIHAI – Sef Birou Resurse Umane la IJPF Timis

Martorul Caplescu Mihai a indus in eroare instanta in mod deliberat. Iata cateva aspecte din cele sustinute de martor:

„Detasarea politistilor se face in conformitate cu OMAI 665/2008 unde se prevede ca in sedinta de conducere un post vacant se poate ocupa prin detasare.”

Conform  art.5 alin.(2) lit.a din OMAI 665/2008 ocuparea posturilor vacante se poate face in urma unei analize in sedinta de conducere, in mod exceptional, prin detasare.Martorul a afirmat, totodata, ca „In momentul in care a fost detasat Dragomir Valerian postul (n.n. de la SPF Moravita) era vacant.”. In cazul de fata, postul pe care am fost detasat nu era vacant in momentul  inceperii sedintei de conducere.Chiar martorul recunoaste ca „In data de 08.10.2010 s-a vacantat postul de la SPF Moravita , cu aceeasi ocazie a detasarii lui Dragomir Valerian de la SPF Deta la SPF Moravita”.

„Nu s-a intocmit o nota de fundamentare privind detasarea.”

Conform Art. 50(1) din ROI al IJPF Timis aprobat prin Disp. Sefului IJPF Timis nr. 1121413 din 01.04.2010 – Fundamentarea deciziilor sefului IJPF se realizeaza de catre adjunctii acestuia , sefii de sectoare, sefii birourilor si coordonatorii compartimentelor din cadrul IJPF, potrivit competentelor si domeniilor de responsabilitate.

La intrebarea „Care a fost rationamentul d-voastra ca specialist pe linie de MRU, de a detasa un ofiter pe un post pe care nu a mai lucrat niciodata si care nu avea aviz de politie judiciara, din moment ce pe acel post era incadrat deja un ofiter cu aviz de politie judiciara, respectiv Negoescu?” martorul raspunde „eu nu am competenta de a detasa eu pe cineva, este atributul sefului institutiei”.

Martorul omite insa sa precizeze ca propunerea a venit din partea sa, asa cum reiese din Procesul verbal al sedintei de conducere nr. 1129236 din 08.10.2010.

 „Am avut incredere in Dragomir, fiind un ofiter cu experienta, bine pregatit profesional, care a mai lucrat in Moravita”.

Martorul omite , din nou sa precizeze, ca atunci cand am plecat de la Moravita, el a fost unul dintre cei care au facut presiuni asupra mea sa semnez dispozitia de mutare.Probabil ca martorul nu-si mai aminteste ca la acel moment mi-a pus in fata un „acord de mutare” (document inventat de el care nu exista ca forma in actele normative pe linie de MRU) cu nr. 2411592 din 19.12.2007 (exista la dosarul personal) completat deja cu datele mele de identificare care nu mai trebuia decat semnat. Asa ca nu poate fi vorba de incredere.

Am fost mutat de la Moravita prin Dispozitia nr. S2222359 din 19.12.2007.Motivul real a fost ca nu faceam parte din echipa „creata” de conducerea IGPF cu sprijinul sefului biroului MRU Caplescu Mihai si al conducerii IJPF si DPF Timisoara de la acea vreme.Ce s-a intamplat mai departe doar DNA ne-ar putea spune, ei fiind cei care au instrumentat dosarul 54/P/2008 privind vama Moravita, incepand cu februarie 2008.Acest dosar s-a oprit brusc la sfarsitul anului 2008 si a fost „ingropat” prin conexarea la prezentul dosar.Dar desi a fost conexat, lipsesc inregistrarile efectuate in acel dosar, precum si autorizatiile de interceptare emise de instanta pe numele unor ofiteri cu functii de conducere de la nivelul Politiei de Frontiera Timisoara, care aveau legaturi cu ofiteri din IGPF si MAI. Aceste autorizatii s-au aflat la dosar in momentul prezentarii materialului de urmarire penala la DNA, insa dupa  sesizarea instantei de fond, ele au disparut.

  „Singura deosebire intre delegare si detasare este perioada de timp.”

Desi este un specialist pe linie de Resurse Umane, martorul afirma cu nonsalanta ca singura deosebire intre delegare si detasare este doar perioada de timp.Conform OMAI 665/2008 postul pe care politistul urmeaza sa fie detasat trebuie sa fie vacant.Conform OMAI 300/2004 la art. 97 alin.(4) se prevede ca „detasarea se dispune in interesul institutiei in cadrul careia politistul urmeaza sa isi desfasoare activitatea”, deci avem de-a face cu doi angajatori sau mai zis cu doi ordonatori de credite.Acest aspect a fost lamurit de altfel de catre alt martor cu ocazia audierii si anume de catre seful biroului Control  Porojan Crinu.

La intrebarea „Care a fost temeiul juridic in virtutea caruia ati intocmit  dispozitia  de numire a lui Voda in cadrul IJPF Timis?” martorul a raspuns  „in baza dispozitiei Inspectorului General al Jandarmeriei Romane prin care Voda a fost mutat la IJPF Timis”.

Nu poate fi invocata ca temei legal o dispozitie. In primul rand mutarea unui agent de la o arma la alta implica acordul ambilor sefi de arme.Numirea lui Voda in cadrul IJPF Timis s-a facut in afara cadrului legal, dar despre acest aspect voi vorbi pe larg intr-un articol viitor.

 Dispozitia de detasare nr. S1109327 a fost emisa si transmisa la SPF Deta si SPF Moravita in 08.10.2010, imediat dupa terminarea sedintei de conducere prin compartimentul Secretariat al carui sef Popa Costel, unul din martorii audiati, spune ca nu-si mai aminteste nimic, si mai mult, in cadrul sedintei de conducere avea rol de invitat.Desi dispozitia a fost emisa initial in 08.10.2010, la dosarul meu personal de la MRU aceasta are o alta data de emitere respectiv 11.10.2010.Un alt aspect care ridica semne de intrebare este faptul ca aceasta dispozitie a fost emisa in 5 exemplare, din care 1 la IJPF Timis, I la IGPF, I la Financiar, 1 la dosarul personal si 1 la MAI – Directie Generala de Resurse Umane, desi aceasta nu are ce cauta la MAI, IGPF fiind institutia care tine evidenta propriului personal pe linie de resurse umane.

TUDORICA MARIAN – fost adjunct sef SPF Moravita

„Dragomir Valerian a fost detasat pe functia de sef de tura.Nu am vazut ordinul de detasare si nici nu trebuia sa-l vad deoarece mutarile se faceau la nivel de inspectorat.”

Se pune intrebarea daca nu ati vazut ordinul de detasare de unde stiati ca am fost detasat pe functia de sef de tura, pentru ca, in fapt, am fost detasat pe functia de ofiter specialist 3 la biroul CIT (combaterea infractionalitatii transfrontaliere), unde , desi ma bucuram de „increderea” sefului biroului MRU Caplescu Mihai, nu mai lucrasem niciodata pe linie de CIT astfel ca nu aveam experienta necesara pentru aceasta functie.

 „Inaintea lui Dragomir a plecat Negoescu Ciprian, dar e posibil ca aceasta vacantare sa se fi produs concomitent.Negoescu a fost detasat la SPF Deta.”

Intr-adevar, asa cum rezulta din procesul verbal al sedintei de conducere nr. 1129236 din data de 08.10.2010, cele doua detasari s-au efectuat concomitent fiind vorba de o rocada de personal, lucru nepermis de legislatia pe linie de MRU.

„Nu am formulat o solicitare scrisa sau verbala la IJPF Timis sa-mi aduca om in posturi vacante.Consider ca ma puteam descurca cu personalul pe care il aveam.”

“Eu nu am vazut o dispozitie scrisa a inspectorului general prin care au fost mutati politisti de pe o tura pe alta.Intre ture mutarile se faceau mult mai simplu.”

In data de 13.01.2011, la momentul schimbului de tura, cu putin timp inainte ca seful de sector Saptebani sa dispuna ca Voda sa nu isi mai desfasoare activitatea in PTF, in sala de pregatire a intrat adjunctul sefului de sector Tudorica Marian care mi-a inmanat dispozitia sefului IGPF prin care 6 agenti de pe tura pe care o coordonam fusesera mutati la alte ture de serviciu.Dar este posibil ca martorul sa nu-si mai aminteasca.

Dar ca sa intelegeti mai bine, voi relata ce se intamplase cu cateva ore inainte de a intra in serviciu.

In jurul orei 15.00 am fost contactat telefonic de catre seful de sector Saptebani care mi-a ordonat sa nu-l mai planific pe Voda sa execute misiuni in PTF.Dupa primirea acestui telefon, l-am sunat pe Voda si i-am spus ceea ce  mi se ordonase de catre seful de sector.A solicitat sa ne intalnim.Ne-am intalnit si mi-a spus ca unii dintre agentii de pe tura l-au vorbit de rau sefului de sector si ca vor pleca de pe tura chiar in aceasta seara, si ca va pleca si Saptebani daca se va lua de el.Acesta a fost inca un gest de a-si dovedi influenta pe care o are la nivelul conducerii Politiei de Frontiera, mai exact sprijinul sefului IGPF chestorul Buda Ioan.Ce s-a intamplat mai departe a fost relatat de fostul sef de sector Saptebani Cristinel.

Pai, daca este posibil sa-mi fi comunicat ca am fost mutat de la tura 3 la tura 1 , cu siguranta s-a intamplat si sa fie revocat ordinul, altfel as fi ramas la tura 1 serviciu.De altfel, aceste convorbiri telefonice au fost inregistrate si se gasesc la dosar.

 “Eu personal nu i-am adus la cunostinta lui Dragomir Valerian fisa postului, dar cu siguranta i s-a adus la cunostinta la inspectorat, deoarece fisele postului se pastreaza la biroul MRU.”

Nu mi s-a adus la cunostinta fisa postului nici la inspectorat, si nici la SPF Moravita.

„Personal nu i-am cerut lui Dragomir Valerian sa aiba grija de o echipa de muncitori.”

In data de 03.11.2010, in PTF au fost adusi  muncitori care sa faca ultimele pregatiri (curatenie, amenajare spatii verzi, diferite munci administrative) inainte de evaluarea Schengen.Tudorica Marian mi-a solicitat sa am grija de acestia in sensul de a le asigura apa, cafea si mancare de la magazinul Belacop din interiorul PTF.Iata o interceptare ambientala de la finalul zilei  respective, o discutie intre Voda Mihai Cristian si Dragomir Valerian (vol 24 fila 318 ora 18.39):

 DV:Stii cat am la Belacop? 11 milioane.

VMC:Pai cine a luat astea?

DV:Toti aia care i-ai vazut tu p-aicea,  toti cereau cate ceva …de mancare, bautura ,apa,   11 milioane.Numai protocol.

 Ceilalti doi martori Popa Costel si Porojan Crinu nu au putut da detalii despre sedinta de conducere din data de 08.10.2010 pe motiv ca nu-si mai aduc aminte.Iata cateva din afirmatiile lor:

POPA COSTEL – sef Secretariat

„Eu am atributii de a consemna in procesele verbale discutiile purtate in sedinta de conducere.Acea sedinta nu am consemnat-o eu, pentru ca a organizat-o biroul MRU.”

„Am vazut o copie a procesului verbal la unitate, dar nu cunosc continutul acestuia.”

Este curios faptul cum cineva se uita la un proces verbal despre care stie ca va fi intrebat in instanta, dar nu are curiozitatea sa il citeasca.

 „Procesele verbale se fac pe foi separate si se indosariaza.”

Art. 42 (2) din ROI al IJPF prevede ca problemele stabilite in sedinte de lucru se consemneaza in „Registrul cu procese verbale ale sedintelor de lucru”.

POROJAN CRINU – sef birou Control

„Nu pot preciza daca am participat la sedinta din 08.10.2010.Particip la multe sedinte.”

„Nu participam la acele sedinte in care se discutau probleme legate de traficul de tigari si de masuri legate de MRU.”

„Delegarea nu implica existenta unui post vacant, in timp ce la detasare trebuie sa existe un post vacant si se desemneaza personalul din cadrul altei unitati.”

„Deta si Moravita nu sunt entitati diferite, avand acelasi angajator.Intr-o ipotetica mutare, actul administrativ era delegare si nu detasare.”

 La urmatorul termen de judecata din data de 31.10.2013 vor fi citati Buda Ioan si Mudure Ioan Vasile. In privinta lui Iures Cornel am solicitat instantei ca institutia sa prezinte dovezi medicale care sa ateste faptul ca nu poate fi audiat, cel putin pentru moment.

 


Imunitate pentru infractiuni comise in numele luptei anticoruptie (II)


Prin rezolutia din data de 19.03.2012 procurorul-sef Valentin Selaru a respins plangerea impotriva NUP, considerand ca solutia dispusa de procurorul Viorica Stoica este legala.

In cele ce urmeraza voi face o scurta analiza a acestei rezolutii :

“Din actele premergatoare efectuate in cauza se retine ca D.V.  a fost cercetat in dosarul nr. 246/P/2010 al DNA , intitulat “Vama Moravita” care in prezent se afla pe rolul instantei de judecata.”

Aceasta constatare a procurorului este una eronata si denota faptul ca in speta nu au fost efectuate minime verificari, din moment ce dosarul in cauza era 269/P/2010, nicidecum 246/P/2010. Dosarul 246/p/2010 a fost dosarul cu care DNA a inceput cercetarile cand investigatorul VCM s-a aflat la SPF Deta.Ulterior, acest dosar a fost conexat cu dosarul 269/P/2010, iar cercetarile au fost efectuate in acesta din urma .

“In referire la sustinerile petentului potrivit carora investigatorul sub acoperire l-ar fi instigat la savarsirea infractiunilor cu privire la care este cercetat, se constata ca activitatea acestuia s-a desfasurat cu respectarea disp. art. 224^1-224^3 CPP. Astfel, crearea de oportunitati sau a conditiilor favorabile in vederea savarsirii unei infractiuni  nu trebuie confundata cu determinarea savarsirii acestora, intrucat rezolutia infractionala apartine persoanei vizate si nu poate fi imputata investigatorilor sub acoperire si, in orice caz, astfel de fapte nu se circumscriu ilicitului penal, fiind supuse doar unor remedii procesuale”.

Ar fi interesant de stiut cum anume a constatat procurorul sef Valentin Selaru ca activitatea investigatorului s-a desfasurat in conformitate cu dispozitiile invocate, din moment ce, asa cum am aratat si mai sus, nu a efectuat minime verificari privind aspectele sesizate de mine.Daca ar fi efectuat intr-adevar verificari ar fi constatat incalcarea de catre procurorul Claudia Rosu a  art. 224^2 alin.(4) lit. a si c care prevede ca ordonanta prin care este autorizat investigatorul sub acoperire trebuie sa cuprinda: indiciile temeinice si concrete care justifica masura si motivele pentru care masura este necesara si persoanele fata de care exista presupunerea ca au savarsit o infractiune .

In ordonanta de autorizare a investigatorului sub acoperire Voda Mihai Cristian emisa de procurorul Claudia Rosu la data de 03.09.2010 in dosarul 246/P/2010 nu sunt cuprinse nici persoanele vizate de ancheta si nici indiciile care sa justifice masura de folosire a investigatorului acoperit.De altfel, acest lucru reiese si din procesul-verbal de sesizare din oficiu intocmit de procurorul Claudia Rosu la aceeasi data in care aceasta se refera la SPF Deta ca fiind un punct de trecere a frontierei, prin care sunt introduse in Romania din Serbia cantitati de tigari.

Citez din procesul-verbal de sesizare din oficiu : “In 03.09.2010 procuror Claudia Rosu s-a sesizat din oficiu cu privire la urmatoarele aspecte : lucratori de politie din cadrul IJPF Timis, PCTF Deta, aflandu-se in exercitarea atributiilor de serviciu au primit sume de bani de la diferiti conducatori auto pentru a le permite trecerea peste frontiera in Romania din R. Serbia, fara efectuarea controlului vamal, a unor cantitati de tigari.In consecinta, urmeaza a se efectua cercetari fata de ofiterii si subofiterii de politie implicati sub aspectul savarsirii infractiunii de luare de mita “.

Despre celalalt aspect referitor la instigare, trebuie facute cateva precizari.In primul rand nu intra in atributiile procurorului de a se pronunta daca in cauza a existat sau nu o instigare.Acesta este atributul instantei de judecata.

In al doilea rand, trebuie sa analizam ce inseamna “crearea de oportunitati sau a conditiilor favorabile in vederea savarsirii unei infractiuni” .

In situatia in care “crearea de oportunitati sau a conditiilor favorabile in vederea savarsirii unei infractiuni” reprezinta de fapt o strategie ce are ca scop provocarea comiterii unei infractiuni asa cum s-a intamplat in dosarul Moravita, mai ales cand aceasta strategie este sustinuta direct, prin interventii directe ale persoanelor de la conducerea unor institutii ale statului, atunci avem de-a face cu o provocare, in sensul jurisprudentei CEDO.,

Principiul loialitatii probelor, care este constatat in practica CEDO si confirmat de intreaga practica judiciara  presupune ca se interzice folosirea oricarei strategii sau manopere ce are drept scop provocarea comiterii unei infractiuni sau obtinerea unui mijloc de proba, prin manopere dolozive.

Exista insa situatii cand “crearea de oportunitati sau a conditiilor favorabile in vederea savarsirii unei infractiuni”  nu reprezinta o provocare.

Un exemplu in acest sens este urmatorul :

“Intr-o zona din oras oamenii se confrunta cu furtul de autovehicule.Politia organizeaza o actiune si lasa o masina de lux intr-o zona neiluminata dupa care procedeaza la o supraveghere, panda, pentru prinderea infractorilor.”Intr-adevar rezolutia infractionala apartine persoanei care intentioneaza sa fure autovehiculul, politia nefacand altceva decat sa amplaseze masina in zona respectiva.In acest caz nu avem de-a face cu o provocare la comiterea de infractiuni.

Mai departe, in rezolutia de respingere a plangerii, procurorul sustine ca  “invinuirile aduse sunt neintemeiate, chiar daca vin in contradictie  cu opinia subiectiva a petentului nesustinuta de probe .

In primul rand, nu cade in sarcina celui care formuleaza plangerea penala de a administra probe care sa dovedesca existenta infractiunii de abuz in serviciu.

In al doilea rand, daca veti citi plangerea formulata de mine, veti vedea ca am indicat suficiente argumente care daca ar fi fost verificate s-ar fi putut constata existenta infractiunii de abuz in serviciu.Acest lucru insa nu s-a intamplat.De fapt, procurorul Viorica Stoica care a solutionat plangerea nici macar nu a procedat la audierea mea.

Urmand calea legala, am atacat rezolutia de NUP a procurorului Viorica Stoica la instanta competenta, respectiv Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Plangerea a fost inregistrata in dosarul nr. 2791/1/2012 si a fost judecata la data de 26 septembrie 2012, fiind solutionata de catre judecatorul Angela Dragne prin sentinta nr. 1295/2012 .

Fara a-si exercita rolul activ in virtutea caruia ar fi trebuit sa examineze cele aratate de mine in plangere, instanta a respins-o  ca nefondata, motivand sentinta la fel ca si procurorul care dispusese solutia de NUP.De altfel pasaje din rezolutia de NUP a procurorului Viorica Stoica se regasesc in sentinta pronuntata de ICCJ .


Imunitate pentru infractiuni comise in numele luptei anticoruptiei (I)


In luna iunie  2011, am formulat un memoriu catre Comisia de abuzuri din Camera Deputatilor, in care sesizam o serie de abuzuri comise de catre procurorii DNA Viorel Cerbu si Claudia Rosu, si sefi din cadrul Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, chestorul Buda Ioan si comisarul Iures Cornel.

In luna decembrie 2011 am primit  raspuns din partea Comisiei, prin care mi se comunica faptul ca memoriul a fost transmis catre Ministerul de Interne, Consiliul Superior al Magistraturii si Directia Nationala Anticoruptie pentru verificarea celor sesizate.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis memoriul catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de urmarire penala si criminalistica, constituindu-se astfel dosarul penal nr. 1146/P/2011, in care urma a se face verificari cu privire la abuzurile comise de catre procurorii DNA Viorel Cerbu si Claudia Rosu si sefi din Politia de Frontiera, respectiv chestorul Buda Ioan si comisarul Iures Cornel.

Prin rezolutia din 13 ianuarie 2012 procurorul Viorica Stoica din cadrul Parchetului de pe langa ICCJ a dispus neinceperea urmaririi penale fata de numitii Viorel Cerbu, Claudia Rosu, Buda Ioan si Iures Cornel, cercetati in dosarul 1146/P/2011 sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prevazuta de art. 246 C.penal, “intrucat din verificarile efectuate in cauza a rezultat ca faptele nu exista”.

In aceasta rezolutie de NUP, procurorul Viorica Stoica invoca “nemultumirea mea fata de solutia adoptata” (si anume trimiterea in judecata) “care nu poate conduce la concluzia intrunirii elementelor constitutive ale infractiunii” .Totodata procurorul Viorica Stoica mai “motiveaza” ca “magistratii procurori solutionand cauza si dispunand o solutie -intamplator defavorabila petentului – nu au facut altceva decat sa indeplineasca activitati si acte atribuite in competenta lor prin lege, motiv pentru care in sarcina acestora nu se poate retine vreo fapta penala”.

Impotriva acestei rezolutii am formulat plangere catre procurorul ierarhic superior conform art. 278 CPP, in care am reiterat argumentele si probele care sa sustina acuzatia de abuz in serviciu.

Intai de toate vreau sa precizez faptul ca in memoriul formulat nu mi-am manifestat nemultumirea pentru faptul ca am fost trimis in judecata, ci am indicat in mod clar  abuzurile care au fost comise in dosarul Moravita.Din pacate nici una din faptele enumerate de mine in continutul sesizarii trimise comisiei de abuzuri  nu a facut obiectul unei examinari punctuale de catre doamna procuror STOICA, domnia sa preferand sa isi fundamenteze solutia de NUP in mod exclusiv pe baza analizei presupusei motivatii care m-a determinat sa sesizez comisia de abuzuri.

Pe scurt, iata cateva din argumentele care sustin existenta savarsirii infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanei de catre chestorul de politie Ioan BUDA- Inspectorul General al IGPF, procurorii Viorel CERBU si Camelia ROSU din cadrul DNA  si comisarul de politie Cornel IURES –fost inspector sef al  IJPF Timis (plangerea o puteti citi integral la finalul articolului) :

   1. Emiterea in mod abuziv a unei dispozitiei de mutare fictiva de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi Bihor la Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Timis si incadarea in functia de agent de politie la  IJPF Timis-Sectorul Politiei de Frontiera Deta,  a unui lucrator de politie DGA cu identitatea conspirata VODA MIHAI CRISTIAN, de catre seful IGPF si seful IJPF Timis cu incalcarea tuturor normelor legale in vigoare ce reglementeaza mutarea, transferul, incadrarea sau numirea in unitatile Ministerului Administratiei si Internelor.

Astfel, in baza dispozitiei sefului IJPF Timis nr. S1109279/30.08.2010, incepand cu data de 15.08.2010 lucratorul DGA cu identitate fictiva Voda Mihai Cristian a fost numit in functia de agent II la tura 3 serviciu din cadrul SPF Deta, cu 19 zile inainte de data inregistrarii dosarului penal nr. 246/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti in care acesta urma sa fie introdus in calitate de investigator sub acoperire, fara ca vreun act normativ sa prevada posibilitatea derularii unei asemenea activitati.

2.Depasirea prerogativelor legale de catre procurorii Claudia ROSU si Viorel CERBU prin autorizarea efectuarii unor activitati investigative acoperite de catre lucatorul DGA cu nume de cod  VODA MIHAI CRISTIAN, intr-o calitate oficiala (politist de frontiera) pe care acesta a dobandit-o si a exercitat-o in mod NELEGAL cu sprijinul nemijlocit al factorilor de conducere din cadrul IGPF si IJPF Timis.

3.  Depasirea prerogativelor legale conferite procurorilor de caz DNA prin solicitarea de catre acestia si obtinerea sprijinului Sefului IGPF si al sefului IJPF Timis in detasarea mea nelegala din cadrul Sectorului Politiei de Frontiera DETA in cadrul  Sectorului Politiei de Frontiera MORAVITA.

Implicarea directa a DNA in emiterea dispozitiei mele de detasare rezulta in mod indubitabil din urmatoarele fapte sau imprejurari ;

 ·      Discutiile purtate la data de 25.10.2010 intre Voda Mihai Cristian, B.F si S.A. in care Voda afirma ca el este cel care m-a detasat la Moravita si el este cel care ma tine acolo;discutiile sunt transcrise invol 23, file 398- 399, orele 17.33-17.37,  20.24-20.42 si vol 23, fila 402, orele 20.36-20.42.

 ·     Discutia purtata la data de 25.10.2010 intre Voda Mihai Cristian, B.F. si S.A.,intre orele 20.42-21.00, netranscrisa in continutul proceselor-verbale de organele de cercetare penale, in care Voda vorbeste despre interventiile facute in data de 08.10.2010, in momentul primirii dispozitiei de detasare.

·     Inregistrarile audio-video din data de 27.09.2010, intre orele 20.00-24.00, NEREDATE in continutul proceselor verbale intocmite de catre organele de cercetare penala , din care rezulta clar faptul ca Voda Mihai Cristian a intervenit in detasarea mea la SPF Moravita; discutiile au fost inregistrate asa cum rezulta din procesul-verbal incheiat de Voda la data de 28.09.2010, existent in volumul 1, fila 126.

·    Inexistenta suportului magnetic pe care investigatorul VODA ,in procesul verbal din data de 03.10.2010 existent in volumul 1 fila 127 sustine ca  s-au fixat inregistarile pe care el le-a efectuat in  data de 03.10.2010 la restaurantul Thalia din Timisoara , inregistrari din continutul carora ar rezulta in mod clar demersurile efectuate de investigatorul Voda si sprijinul acordat de catre IJPF Timis si IGPF pentru realizarea detasarii mele ilegale.

            4.   Solicitarea si obtinerea de catre procurorii DNA a sprijinului sefului IGPF si IJPF Timis pentru detasarea investigatorului Voda Mihai Cristian impreuna cu mine si cu agentul Budris Florin de la Sectorul Politiei de Frontiera Deta la Sectorul Politiei de Frontiera Moravita in conditiile in care, DGA, prin adresa cu nr. P/1233049/S.A./05.10.201 (vol. 2, fila 1-2 dosar) sesiza DNA in legatura cu  implicarea unor cadre din conducerea IGPF si IJPF Timis in savarsirea infractiunilor de coruptie, citez:” […] o alta parte din bani este data superiorilor din conducerea IJPF Timis si IGPF  pentru asigurarea mentinerii lor pe functiile pe care le detin in prezent in cadrul SPF Moravita

In acest mod, prin solicitarea si obtinerea sprijinului IGPF si IJPF Timis  in derularea actiunilor investigative intreprinse la nivelul DNA, procurorul Cerbu, fara a efectua nici un fel de verificari prealabile referitoare la veridicitatea si  pertinenta sesizarilor DGA referitoare la persoanele cu functii de conducere din cadrul IGPF si IJPF Timis implicate in acte de coruptie, a devoalat in mod nepermis secretul actiunilor intreprinse de DNA fata de persoanele susceptibile de implicare in activitati infractionale , creeand astfel premisele favorabile sustragerii acestora din contextul starilor de fapt care ar fi putut releva implicarea sau neimplicarea lor in savarsirea infractiunilor investigate de catre DNA.

      5.   Emiterea si punerea la dispozitia lucratorului DGA cu nume de cod VODA MIHAI CRISTIAN, prin incalcarea dispozitiilor legale in vigoare,  a cartii de identitate eliberate lucratorului DGA cu numele conspirat VODA MIHAI CRISTIAN, inainte ca acesta sa fie autorizat ca si investigator sub acoperire si inainte de inregistrarea unei cauze penale la unitatea de parchet.

Asa cum am precizat, plangerea impotriva rezolutiei de NUP a fost solutionata de procurorul ierarhic superior, si anume de procurorul sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica, Valentin Horia Selaru, actualmente judecator la ICCJ Sectia penala.

Despre raspunsul acestuia cat si despre solutia data apoi de ICCJ, in partea a doua a articolului.

Cititi aici Plangere impotriva NUP


Urmeaza…


Dupa o absenta de o luna de zile, saptamana aceasta voi publica doua articole destul de interesante, si anume Imunitate pentru infractiuni comise in numele luptei anticoruptie si Legalitatea numirii lui VCM la IJPF Timis si raspunsul DNA in aceasta chestiune.


Instantele nationale vor putea cere CEDO avize consultative – Protocolol nr. 16 la Conventie


Protocol nr. 16 la Conventia Europeana a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale creeaza cadrul pentru ca instantele supreme din Inaltele Parti Contractante (statele semnatare) sa obtina de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului avizul asupra unor chestiuni de principiu legate de interpretarea sau aplicarea drepturilor si libertatilor definite de Conventia Europeana si de protocoalele sale.

Instanta solicitanta poate solicita un aviz consultativ numai in contextul unei cauze pendinte in fata sa. Instanta solicitanta  trebuie sa precizeze motivele solicitarii sale si va furniza cadrul juridic si de fapt relevante din cauza pendinte.
Cererea este examinata de un complet de 5 judecatori ai Marii Camere, care va decide daca va accepta cererea de aviz consultativ.In cazul unui refuz, acesta va fi motivat.

In cazul in care se admite cererea, Marea Camera emite avizul consultativ.

Avizul consultativ nu este obligatoriu pentru instanta solicitanta.

In cazul formularii unei cereri catre CEDO pentru un aviz consulatativ, cauza pendinte din fata instantei nationale se suspenda.

Protocolul va intra in vigoare in prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de trei luni de la data la care zece Inalte Parti Contractante la Conventie si-au exprimat consimtamantul de a fi legate prin protocol.

Protocolul nr. 16 la Conventie


Incalcarea art. 6 par. 2 din Conventie in dosarul Moravita 1


Incalcarea art. 6 par. 2  din Conventie  care prevede ca :

   “ Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită. “

 Aceasta incalcare trebuie analizata sub doua aspecte:

I.Incalcarea prezumtiei de nevinovatie de catre instanta de judecata prin instituirea obligatiei “de a nu exercita profesia de politist pana la solutionarea definitiva a cauzei”

 II.Incalcarea prezumtiei de nevinovatie prin suspendarea din functie, in mod illegal, de catre IJPF Timis, ca urmare a obligatiei instituite de instanta de penal

 ***

I.Prezumtia  de  nevinovatie  reprezinta  o  garantie  specifica  in  materie  penala  si,  ca  orice  alt drept reglementat de Conventie, caracterul ei nu trebuie sa fie nici teoretic si nici iluzoriu.

Conform jurisprudentei sale, Curtea a stabilit ca prezumtia de nevinovatie este incalcata daca, fara stabilirea legala in prealabil a vinovatiei unui invinuit si, in special, fara ca acesta sa fi avut ocazia sa exercite drepturile apararii, o hotarare judecatoreasca data in privinta sa reflecta sentimentul ca el este vinovat. Este suficient, chiar in absenta unei constatari oficiale, sa existe un argument care sa sugereze ca judecatorul il considera pe acuzat vinovat (a se vedea Minellii impotriva Elvetiei, 25 martie 1983, pct. 37, Seria A nr. 62 si McHugo impotriva Elvetiei nr. 55705/00, 12 mai 2005).

In aceste conditii putem afirma ca prezumtia de nevinovatie a fost incalcata initial chiar de catre instanta de penal, in momentul in care a instituit obligatia „de a nu exercita profesia de politist pana la solutionarea definitiva a cauzei” , fara a tine cont de dispozitiile art. 65 alin. 1 din Legea 360/2002 privind Statutul politistului, care prevede ca „in cazul in care (…) politistul (…) a fost trimis in judecata, mentinerea sa in activitate se hotaraste dupa solutionarea definitiva a cauzei” .

Trebuie avut in vedere faptul ca dispozitiile Legii 360/2002 sunt dispozitii speciale care se aplica cu prioritate fata de dispozitiile generale ale Codului de procedura penala, conform principiului “lex speciali derogat generali”.

Astfel, avand in vedere dispozitiile art. 65 alin 1 din Legea 360/2002 citat mai sus si ale art. 69 alin. 1 lit. i din aceeasi lege care prevede ca „ Incetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului (…) are loc cand este condamnat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva (…) , putem concluziona ca judecatorul care a instituit obligatia „de a nu exercita profesia de politist pana la solutionarea definitiva a cauzei” ma considera vinovat inainte de a incepe judecarea cauzei, anticipand o hotarare de condamnare .

In data de 20.04.2012, la aproximativ un an de la instituirea obligatiei, acelasi judecator a dispus inlaturarea obligatiei de a nu exercita profesia de politist, invocand dispozitiile legale existente in domeniu (Legea 360/2002), legislatie care era in vigoare si la momentul instituirii obligatiei dar pe care nu a dorit sa o ia in  considerare.

II. In conformitate cu principiile stabilite de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prezumtia de nevinovatie stabilita la art. 6 par. 2 este relevanta nu numai in actiunea penala, dar si in alte cauze in care instantele nationale nu au trebuit sa stabileasca problema vinovatiei, scopul sau esential fiind sa previna orice autoritate nationala sa reflecte opinia ca reclamantul este vinovat inainte ca acesta sa fie gasit vinovat conform legii (a se vedea Allenet de Ribemont impotriva Frantei, 10 februarie 1995, pct. 35-36, Seria A nr. 308).

Prin dispozitia de suspendare din functie din data 08.05.2011, dispusa de IJPF Timis s-a incalcat dreptul de a fi prezumat nevinovat pana la pronuntarea unei hotarari definitive de condamnare , aceasta fiind emisa cu incalcarea dispozitiilor legale in vigoare.

Situatiile in care politistii pot fi suspendati sau pusi la dispozitie sunt expres si limitativ prevazute de Legea 360/2002 privind Statutul politistului. Astfel art.65 alin. (2)  prevede ca :” Politistul (…) care este judecat in stare de libertate este pus la dispoziţie , in timp ce  alin. (3)  prevede ca :  Politistul arestat preventiv se suspenda din functie.

 Astfel, se poate observa ca singura situatie in care intervine suspendarea din functie a politistului este atunci cand se dispune fata de acesta masura arestarii preventive .

Desi art. 65 alin. (1) din Legea 360/2002 prevede ca “in cazul in care  politistul a fost trimis in judecata, mentinerea sa in activitate se hotaraste dupa solutionarea definitiva a cauzei”, IJPF a dispus  suspendarea din functie si dupa incetarea starii de arest preventiv, ceea ce demonstreaza ca institutia ma considera deja vinovat la acel moment, nedorind mentinerea mea in activitate pana la pronuntarea unei hotarari definitive.

In fata instantelor nationale, reprezentantul IJPF Timis a sustinut faptul ca suspendarea mea din functie fusese dispusa in urma instituirii de catre instanta penala a obligatiei „de a nu exercita profesia de politist pana la solutionarea definitiva a cauzei” (dosarul 8801/30/2011 avand ca obiect anularea dispozitiei de suspendare)

Dispozitiile art. 16 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara prevad ca hotararile judecatoresti trebuie respectate si aduse la indeplinire in condiţiile legii.

In cazul de fata , hotararea instantei penale prin care s-a instituit obligatia  de a nu exercita profesia de politist  nu putea fi adusa la indeplinire in conditiile legii, ci cu incalcarea Legii 360/2002 privind Statutul politistului, care prevedea ca suspendarea are loc doar in situatia in care politistul este arestat.

 Curtea Europeana a stabilit ca prezumţia de nevinovatie consacrata de art. 6 par. 2 se numara printre elementele noţiunii de proces echitabil in materie penala impus de art. 6 par. 1 (Deweer impotriva Belgiei, 27 februarie 1980, § 56, seria A nr. 35) si trebuie interpretata in lumina jurisprudentei sale.

 In speta de fata, relevanta este cauza Tehanciuc impotriva Romaniei nr. 20286/08 in care Curtea a stabilit prin decizia de inadmisibilitate pronuntata in data de 22 noiembrie 2011 ca suspendarea  din functie in momentul trimiterii in judecata nu incalca prezumtia de nevinovatie daca aceasta este prevazuta de lege.In cauza amintita, Curtea a retinut ca reclamantul de profesie lucrator vamal a fost suspendat din functie in temeiul art. 79 din Legea 188/1999.

Astfel, per a contrario, masura suspendarii luata de o institutie fara ca ea sa rezulte din lege reprezinta  o incalcare a prezumtiei de nevinovatie garantata de art.6 § 2 din Conventie (a se vedea Tehanciuc impotriva Romaniei 20286/08,  22 noiembrie 2011,pct. 19) . 


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 109 other followers