Tag Archives: politia de frontiera

“Din sumele de bani, o alta parte este data superiorilor din conducerea IJPF Timis si IGPF.”


PV DGA pag 1P1000185P1000186

Proces-verbal al DGA nr. P/1233049/SA/05.10.2010 prin care a fost constituit dosarul 269/P/2010 al DNA

 In data de 5 octombrie 2010 Directia Generala Anticoruptie (DGA) a sesizat DNA despre existenta unor date si indicii temeinice privind savarsirea unor infractiuni de coruptie de catre lucratori ai politiei de frontiera din cadrul IJPF Timis (SPF Moravita) si de catre lucratori vamali din cadrul Biroului Vamal Moravita.Totodata, DGA informa DNA, probabil tot in baza unor date si indicii temeinice, ca din sumele de bani o parte este data superiorilor din conducerea IJPF Timis si IGPF (.

Cu toate acestea, DNA a solicitat si obtinut sprijinul sefilor din IGPF si IJPF Timis fara a efectua nici un fel de verificari prealabile referitoare la veridicitatea  sesizarii DGA referitoare la persoanele din conducerea  IGPF si IJPF Timis implicate in acte de coruptie, dezvaluind in mod nepermis secretul actiunilor fata de persoane susceptibile de implicare in activitati infractionale , creeand astfel premisele favorabile sustragerii acestora din contextul starilor de fapt care ar fi putut releva implicarea sau neimplicarea lor in savarsirea infractiunilor investigate de catre DNA.

Seful IGPF a afirmat, de altfel, intr-o declaratie publica pe care a dat-o imediat dupa ce a fost audiat de catre Comisia de Aparare din Camera deputatilor, ca a sprijinit actiunea DGA – DNA pe tot parcursul ei.Sprijinul factorilor de conducere a constat, pe de o parte in numirea ilegala a investigatorului Voda in cadrul IJPF Timis, iar pe de alta parte in sustinerea influentei pe care investigatorul afirma ca o are la cel mai inalt nivel, inclusiv asupra coducerii Politiei de frontiera. Aceasta influenta a fost sustinuta de catre conducerea IGPF si IJPF Timis prin emiterea ilegala a unor acte administrative si interventii directe ale sefilor atat de la nivel local cat si de la nivel central.O marturie despre aceste interventii  a venit din partea fostului sef al SPF Moravita Saptebani Cristinel, aspecte pe care le-am relatat intr-un articol recent.

In articolul urmator voi vorbi despre numirea investigatorului Voda cu o identitate fictiva in cadrul IJPF Timis in afara unui cadru legal si in ce masura acest lucru poate vicia sau nu probatoriul administrat.


DNA : eroare sau intentie ?


 La data de 15.01.2013 am formulat o petitie catre ministrul Afacerilor Interne avand ca obiect detasarea mea abuziva de la SPF Deta la SPF Moravita, de catre conducerea fostului IJPF Timis .

In data de 30.01.2013 MAI mi-a comunicat prin adresa nr. 442626 din 30.01.2013 ca petitia formulata a fost transmisa spre competenta solutionare Inspectoratului General al Politiei de Frontiera.

IGPF  a transmis-o mai departe catre DNA pe motiv ca “aspectele sesizate se refera la activitatea de cercetare penala desfasurata de catre organele de politie judiciara sub directa coordonare a Parchetului DNA “ .

La data de 14.02.2013 DNA mi-a comunicat prin adresa nr. 101/VIII-1/2013 raspunsul la petitia formulata.

Cu privire la acel raspuns al DNA am scris la momentul respectiv un articol cu titlu MAI-IGPF-DNA = circuitul ultimului memoriu.

In articolul de azi este vorba insa de cea de-a doua petitie pe care am formulat-o catre ministru Afacerilor Interne.

A doua petitie transmisa catre ministrul Afacerilor Interne , a avut  ca obiect incadrarea numitului Voda Mihai Cristian la IJPF Timis precum si eliberarea de catre DEPABD a cartii de identitate sub numele Voda Mihai Cristian.

Aceasta a doua petitie am transmis-a catre MAI la data de 06.02.2013.

La data de 15.02.2013 MAI mi-a comunicat prin adresa nr. 442809 din 15.02.2013 ca petitia “a fost transmisa spre competenta solutionare Directiei Nationale Anticoruptie, deoarece aspectele sesizate se refera la activitati de cercetare penala derulate de catre organele de politie judiciara, sub coordonarea unitatii de parchet mentionata” .

Dupa cum puteti observa , aceasta a doua petitie a fost transmisa catre DNA de catre MAI la data de 15.02.2013.

Deoarece nu am primit niciun raspuns din partea DNA, dupa mai bine de 45 de zile, la data de 04.04.2013 am transmis catre DNA o petitie prin care am solicitat sa mi se comunice motivul pentru care nu primisem niciun raspuns la cea de-a doua petitie care a fost transmisa de catre MAI.

In data de 12.04.2013 mi s-a comunicat, prin posta, un raspuns din partea DNA prin care mi s-a adus la cunostinta urmatoarele, citez:

“In referire la petitia formulate de dv.  adresata Ministerului Afacerilor Interne, va comunicam faptul ca la data de 14.02.2013 procurorul sef al Sectiei de combatere a coruptiei a formulat un raspuns la o petitie cu continut asemanator, raspuns care v-a fost adus la cunostinta prin adresa nr. 101/VIII/1/2013” .

Cu privire la aceasta situatie, exista doua variante : ori s-a produs o confuzie cu prima petitie, ori DNA refuza sa raspunda la aspectele privind incadrarea investigatorului VMC la IJPF Timis si eliberarea cartii de identitate a acestuia.

Am revenit cu o petitie catre DNA prin care am solicitat analizarea celei de-a doua petitii care a fost transmisa  de catre MAI la data de 15.02.2013 si comunicarea unui raspuns cu privire la aspectele sesizate.

Am sa revin cu un articol imediat ce voi primi un raspuns.

190420131607


Procesul incepe


Audierile inculpatilor din lotul 1 Moravita se apropie de final.La termenul urmator din 12 aprilie va fi probabil ultimul termen acordat acestei etape.

Dupa acesta vor urma  audierea martorilor si investigatorilor.

Se va solicita audierea mai multor persoane  aflate in diferite functii in cadrul Politiei de Frontiera, atat la nivel local cat si central, precum  si din cadrul altor structuri ale MAI.

Este interesant de vazut cum se vor pozitiona ” protagonistii “ strategiei DNA in fata instantei de judecata si mai ales cine isi va asuma raspunderea pentru anumite ordine si dispozitii.Trebuie retinut ca martorii vor fi audiati sub prestare de juramant, orice relatare neconforma cu realitatea putand fi incriminata ca marturie mincinoasa.

Marturia mincinoasa art.260 Cod penal

Fapta martorului care intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase, ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Putem spune ca procesul abia acum incepe cu adevarat.Sa speram ca va fi respectat in continuare dreptul la un proces echitabil si ca instanta, in virtutea rolului activ, va face tot ce este necesar pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele si pentru aflarea adevarului.Tot adevarul.

Ca o paranteza, in dosarul Siret s-a inceput deja audierea martorilor, fiind audiati cativa sefi de tura dar si inspectorul sef al IJPF Suceava .Si deja au aparut contradictii, unii sefi de tura sustinand ca au primit ordine de la seful IJPF , in timp ce seful IJPF a negat acest lucru.


Consecintele suspendarii dispusa de IJPF Timis la 12.05.2011


Suspendarea din functie a politistilor cercetati in stare de libertate  incalca prezumtia de nevinovatie, drept garantat de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Art. 6 din Conventie – Dreptul la un proces echitabil

“Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita.”

In cele ce urmeaza voi face o analiza a masurii suspendarii dispusa de IJPF Timis raportat la jurisprudenta Curtii Europene.

Din punctul de vedere al jurisprudentei CEDO, relevanta este hotararea Tehanciuc c. Romaniei prin care Curtea a decis ca suspendarea  din functie in momentul trimiterii in judecata nu incalca prezumtia de nevinovatie daca aceasta este prevazuta de lege.In speta respectiva , Curtea a retinut ca reclamantul de profesie lucrator vamal a fost suspendat din functie de catre ANV in temeiul art. 79 din Legea 188/1999.

Intr-o interpretare “per a contrario”, masura suspendarii luata de o institutie fara ca aceasta sa rezulte dintr-un act normativ este o incalcare a art.6 din Conventie, aducand atingere prezumtiei de nevinovatie.

Politistilor le sunt aplicabile prevederile Legii 360/2002 -Statutul politistului care prevede la art. 65 doua masuri provizorii: punerea la dispozitie si suspendarea din functie.

Prima intervine atunci cand fata de politist s-a pus in miscare actiunea penala si este judecat in stare de libertate ori liberat provizoriu pe cauţiune.

Masura suspendarii intervine numai in ipoteza in care politistul este arestat preventiv.

Curtea a reamintit jurisprudenta sa constanta potrivit careia prezumtia de nevinovatie prevazuta de art. 6 par. 2 din Conventie este aplicabila nu numai in proceduri penale, dar si in alte cauze in care instantele nationale nu au avut de hotarat asupra vinovatiei, scopul esential al prezumtiei fiind acela de a impiedica orice autoritate naţionala in emiterea unor opinii conform carora reclamantul ar fi considerat vinovat inainte ca acesta sa fie condamnat potrivit legii (Allenet de Ribemont c. Frantei,  10 februarie 1995). Este suficient, în lipsa unor temeiuri concrete, sa existe o argumentatie care ar sugera ca autoritatea publica il priveste pe reclamant ca fiind vinovat (Minelli c. Elvetiei,  25 martie 1983).

 Tot in cauza Tehanciuc c. Romania Curtea a  retinut ca institutia nu a sustinut ca reclamantul ar fi comis vreo fapta nelegala si nu exista nimic in decizie care sa dezvaluie vreun rationament sau prejudecata cu privire la vinovatia reclamantului referitor la faptele pentru care a fost trimis in judecata.

In cazul meu, in urma solicitarii adresate IJPF in data de 18.05.2011 de a anula dispozitia de suspendare ca nelegala, IJPF Timis a raspuns prin adresa nr. 1161541 din 16.06.2011 ca : “… ati fost trimis in judecata in baza Rechizitoriului din 02.05.2011 intocmit de DNA pentru savarsirea infractiunilor de aderare la un grup infractional, luare de mita in forma continuata si complicitate la infractiunea de contrabanda, in forma continuata .”

Fiecare din cei peste 30 de politisti care au fost suspendati in mod ilegal de catre IJPF Timis pot formula o plangere la CEDO sub aspectul incalcarii prezumtiei de nevinovatiei, dupa terminarea procesului si este previzibil ca CEDO va constata aceasta incalcare.Statul va plati despagubirile dupa care va exercita actiune in regres impotriva persoanelor care au cauzat prejudiciul.

In cazul meu, nu trebuie sa mai astept ca procesul penal sa se termine, deoarece am atacat decizia de supendare in contencios, iar acum am o hotarare definitiva.Voi sesiza CEDO si voi solicita conexarea cererilor (art.42 din Regulament) si judecarea lor simultan, prima fiind deja comunicata Guvernului Romaniei.

Ceea ce nu a dorit sa constate (desi evident) Curtea de Apel Timisoara, va constata, intr-un final,   Curtea Europeana.E doar o chestiune de timp.

 

 


Decizie contrara rationamentului juridic a Curtii de Apel Timisoara


In data de 19 martie , la Curtea de Apel Timisoara s-a judecat recursul in procesul privind suspendarea din functie dispusa de ITPF Timisoara.

Completul de judecata prezidat de judecatorul Patru Razvan, presedintele Sectiei de Contencios, a admis recursul formulat de ITPF si mi-a respins cererea de anulare a dispozitiei de suspendare.Imediat ce voi intra in posesia deciziei o voi posta pe blog.

Va reamintesc ca obiectul acestei cauze a fost anularea ca nelegala a dispozitiei prin care ITPF a dispus suspendarea raporturilor de serviciu incepand cu data de 8 mai 2011.Avand un grad scazut de dificultate, parea previzibil ca instanta va constata nelegalitatea actului administrativ emis de ITPF,  ceea ce s-a si intamplat la instanta de fond, Tribunalul Timis concluzionand ca dispozitia de suspendare s-a emis cu incalcarea prevederilor legale, si anume a Legii 360/2002.

De altfel , lucrurile sunt foarte clare si dincolo de orice dubiu.Cazurile de suspendare si de punere la dispozitie a politistilor sunt expres si limitativ prevazute de Legea 360/2002 la art.65 care prevede la alin.(2)  “Poliţistul faţã de care s-a pus în mişcare acţiunea penalã sau care este judecat în stare de libertate  este pus la dispoziţie, iar la alin.(3) Poliţistul arestat preventiv se suspendã din funcţie.

Trebuie sa avem in vedere ca orice act administrativ emis de o institutie a statului se face doar in baza legilor in vigoare.

Si totusi , contrar oricarui rationament juridic, completul de judecata prezidat de judecatorul Patru Razvan, a decis ca este legala emiterea dispozitiei de suspendare avand ca temei  o hotarare a instantei de judecata (este vorba de hotararea Sectiei penale a Curtii de Apel care a dispus masura “de a nu exercita profesia”).Pe baza acestui  rationament rezulta ca  judecatorul se substituie legiuitorului.

Practic, instanta de judecata a legitimat  o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat.

Cand instanta de judecata valideaza o asemenea incalcare a legii,  nu face altceva decat sa incurajeze in continuare abuzul din partea autoritatilor, sau mai exact al persoanelor care ocupa diferite functii in cadrul acestor autoritati, creandu-le impresia, reala de altfel,  ca nu vor pati niciodata nimic.Acesta este si motivul pentru care o institutie continua sa faca abuzuri stiind ca acestea vor fi “acoperite” de instanta.

Iata ce voi face eu  in continuare:

1.Voi sesiza CEDO privind incalcarea art. 6 din Conventie – dreptul la un proces echitabi si anume incalcarea prezumtiei de nevinovatie. (acest aspect il voi detalia pe larg in articolul urmator).Si cum am deja o cerere admisa in principiu si comunicata Guvernului nr. 51012/11 Dragomir v. Romania , voi solicita conexarea acestora in baza art.42 din Regulamentul de organizare a Curtii.Dupa ce voi avea o hotarare de la CEDO, ma voi intoarce impotriva tuturor celor partasi la acest abuz, inclusiv prin plangeri penale.

2.Dupa ce voi intra in posesia deciziei Curtii de Apel Timisoara, voi formula o plangere la Inspectia Judiciara, impotriva completului de judecata, pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute la art. 99 lit. s “motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat” si lit. t “exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.”
Art. 99^1 prevede ca exista rea-credinta atunci cand judecatorul  incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane, iar  grava neglijenta atunci cand judecatorul  nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

In final, doresc sa precizez faptul ca judecatorii, inainte de a incepe sa-si exercite functia, depun urmatorul juramant:

Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”

Romania e plina de justitiabili nemultumiti.


Cei cinci din lotul 1 Moravita – decizie definitiva


Cei cinci inculpati din lotul 1 Moravita care au fost judecati dupa procedura simplificata au primit azi decizia definitiva a ICCJ.

ICCJ a respins recursul formulat de catre DNA si a mentinut sentinta instantei de fond prin care cei cinci fusesera condamnati la pedepse cu suspendare.


Unde sunt interceptarile din dosarul 54/P/2008?


Dosarul 54/P/2008 privind vama Moravita a fost “ingropat” prin conexarea cu dosarul 269/P/2010, actualmente dosarul 609/59/2011-lotul 1 Moravita.

Desi a fost conexat, interceptarile din dosarul 54 nu au fost atasate cauzei, iar anumite autorizatii date de Curtea de Apel Bucuresti pentru interceptarea unor persoane cu functii de conducere din MAI, nu se mai regasesc la dosar.Ele existau la momentul prezentarii materialului de urmarire penala.

Iata ce spun procurorii in rechizitoriu cu privire la perioada 2008-2010 :

“Probaţiunea aflată la dosar a relevat că momentul constituirii acestei grupări infracţionale organizate este cu mult anterior lunii septembrie 2010, când au fost demarate cercetările în această cauză.

Sub acest aspect, adeseori, unele dintre persoanele vizate de ancheta noastră au făcut referiri la perioada 2008 – iulie 2010, pe care au prezentat-o ca fiind cea mai favorabilă acestui gen de acţiuni criminale.

Potrivit respectivelor destăinuiri, înainte de iulie 2010, când a fost suspendată activitatea de comerţ cu ţigări în magazinele duty-free, prin P.T.F. Moraviţa se introduceau fraudulos în România, zilnic, cantităţi de ordinul a câteva mii sau chiar zeci de mii de baxuri de ţigări pentru care lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră pretindeau şi primeau, cu titlu de mită, tot câte 50 euro/bax, cum s-a păstrat regula şi în perioada la care se referă cercetările din acest dosar. Referitor la perioada anterioară, s-a invocat că sumele de bani care reveneau zilnic poliţiştilor de frontieră şi vameşilor [...] erau de ordinul miilor de euro de persoană, fiind evocate situaţii în care suma care a revenit poliţiştilor de frontieră, într-o singură tură, a fost şi de peste 100.000 euro.” (pag 1021 din rechizitoriu)

Din aceasta relatare intelegem ca procurorii DNA au luat la cunostinta despre perioada 2008-2010 din  “destanuirile” facute de diverse persoane, nicidecum din ancheta pe care au desfasurat-o.Astfel ei afla ca in acea perioada prin Moravita intrau zilnic “mii sau chiar zeci de mii de baxuri de ţigări” pentru care se primeau sume de “ordinul miilor de euro de persoană“.

In realitate, insa,  procurorii DNA au luat la  cunostinta despre acele lucruri nu din “destanuiri”, ci chiar din dosarul 54/P/2008 pe care chiar ei l-au instrumentat si pe care l-au oprit brusc in decembrie 2008, lasand sa continue activitatea la Moravita inca un an si jumatate.In acel dosar , pe langa faptul ca au avut un investigator introdus in cauza, procurorii DNA au solicitat si obtinut autorizatii de interceptare telefonica a unor persoane cu functii de conducere din Politia de Frontiera.Aceste autorizatii  nu se mai regasesc la dosar.Din interceptari rezulta implicarea unor persoane  de la nivelul MAI.De altfel chiar procurorii in rechizitoriu afirma ca:

“Gravitatea acestui cadru infracţional este accentuată şi de numeroasele referiri (rezultate din convorbirile ambientale aflate la dosar) ale membrilor grupării criminale la perioada anterioară declanşării cercetărilor în acest dosar, când, aşa cum au evocat interlocutorii, se obţineau din această activitate infracţională sume de bani de ordinul zecilor de mii şi chiar sutelor de mii de euro pe fiecare tură de serviciu, precum şi invocarea unei „protecţii” din partea şefilor ierarhici, până la nivelul structurilor centrale, obţinută în schimbul remiterii unei părţi din acele foloase”.(pag 30 din rechizitoriu)

Aceasta protectie este confirmata de DGA prin adresa nr.P/1233049 din data de 5 octombrie 2010.Cu toate ca DNA ia la cunostinta despre posibila implicare in activitatea infractionala a unor sefi ierarhici de la nivelul structurilor centrale, lucru confirmat de DGA, totusi DNA solicita sprijinul acestor sefi ierarhici in derularea actiunii.Acest sprijin a fost recunoscut public de respectivele persoane.

Avand in vedere  ca DNA a oprit dosarul 54 in februarie 2008, lasand practic sa continue activitatea pana in septembrie 2010, fac urmatoarea precizare :

“Scopul procesului penal este constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Procesul penal trebuie sa contribuie la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, la prevenirea infractiunilor, precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor.”Acesta este articolul 1 din Codul de procedura penala.


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 105 other followers