Tag Archives: politia de frontiera

Consecintele suspendarii dispusa de IJPF Timis la 12.05.2011


Suspendarea din functie a politistilor cercetati in stare de libertate  incalca prezumtia de nevinovatie, drept garantat de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Art. 6 din Conventie – Dreptul la un proces echitabil

“Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita.”

In cele ce urmeaza voi face o analiza a masurii suspendarii dispusa de IJPF Timis raportat la jurisprudenta Curtii Europene.

Din punctul de vedere al jurisprudentei CEDO, relevanta este hotararea Tehanciuc c. Romaniei prin care Curtea a decis ca suspendarea  din functie in momentul trimiterii in judecata nu incalca prezumtia de nevinovatie daca aceasta este prevazuta de lege.In speta respectiva , Curtea a retinut ca reclamantul de profesie lucrator vamal a fost suspendat din functie de catre ANV in temeiul art. 79 din Legea 188/1999.

Intr-o interpretare “per a contrario”, masura suspendarii luata de o institutie fara ca aceasta sa rezulte dintr-un act normativ este o incalcare a art.6 din Conventie, aducand atingere prezumtiei de nevinovatie.

Politistilor le sunt aplicabile prevederile Legii 360/2002 -Statutul politistului care prevede la art. 65 doua masuri provizorii: punerea la dispozitie si suspendarea din functie.

Prima intervine atunci cand fata de politist s-a pus in miscare actiunea penala si este judecat in stare de libertate ori liberat provizoriu pe cauţiune.

Masura suspendarii intervine numai in ipoteza in care politistul este arestat preventiv.

Curtea a reamintit jurisprudenta sa constanta potrivit careia prezumtia de nevinovatie prevazuta de art. 6 par. 2 din Conventie este aplicabila nu numai in proceduri penale, dar si in alte cauze in care instantele nationale nu au avut de hotarat asupra vinovatiei, scopul esential al prezumtiei fiind acela de a impiedica orice autoritate naţionala in emiterea unor opinii conform carora reclamantul ar fi considerat vinovat inainte ca acesta sa fie condamnat potrivit legii (Allenet de Ribemont c. Frantei,  10 februarie 1995). Este suficient, în lipsa unor temeiuri concrete, sa existe o argumentatie care ar sugera ca autoritatea publica il priveste pe reclamant ca fiind vinovat (Minelli c. Elvetiei,  25 martie 1983).

 Tot in cauza Tehanciuc c. Romania Curtea a  retinut ca institutia nu a sustinut ca reclamantul ar fi comis vreo fapta nelegala si nu exista nimic in decizie care sa dezvaluie vreun rationament sau prejudecata cu privire la vinovatia reclamantului referitor la faptele pentru care a fost trimis in judecata.

In cazul meu, in urma solicitarii adresate IJPF in data de 18.05.2011 de a anula dispozitia de suspendare ca nelegala, IJPF Timis a raspuns prin adresa nr. 1161541 din 16.06.2011 ca : “… ati fost trimis in judecata in baza Rechizitoriului din 02.05.2011 intocmit de DNA pentru savarsirea infractiunilor de aderare la un grup infractional, luare de mita in forma continuata si complicitate la infractiunea de contrabanda, in forma continuata .”

Fiecare din cei peste 30 de politisti care au fost suspendati in mod ilegal de catre IJPF Timis pot formula o plangere la CEDO sub aspectul incalcarii prezumtiei de nevinovatiei, dupa terminarea procesului si este previzibil ca CEDO va constata aceasta incalcare.Statul va plati despagubirile dupa care va exercita actiune in regres impotriva persoanelor care au cauzat prejudiciul.

In cazul meu, nu trebuie sa mai astept ca procesul penal sa se termine, deoarece am atacat decizia de supendare in contencios, iar acum am o hotarare definitiva.Voi sesiza CEDO si voi solicita conexarea cererilor (art.42 din Regulament) si judecarea lor simultan, prima fiind deja comunicata Guvernului Romaniei.

Ceea ce nu a dorit sa constate (desi evident) Curtea de Apel Timisoara, va constata, intr-un final,   Curtea Europeana.E doar o chestiune de timp.

 

 


Decizie contrara rationamentului juridic a Curtii de Apel Timisoara


In data de 19 martie , la Curtea de Apel Timisoara s-a judecat recursul in procesul privind suspendarea din functie dispusa de ITPF Timisoara.

Completul de judecata prezidat de judecatorul Patru Razvan, presedintele Sectiei de Contencios, a admis recursul formulat de ITPF si mi-a respins cererea de anulare a dispozitiei de suspendare.Imediat ce voi intra in posesia deciziei o voi posta pe blog.

Va reamintesc ca obiectul acestei cauze a fost anularea ca nelegala a dispozitiei prin care ITPF a dispus suspendarea raporturilor de serviciu incepand cu data de 8 mai 2011.Avand un grad scazut de dificultate, parea previzibil ca instanta va constata nelegalitatea actului administrativ emis de ITPF,  ceea ce s-a si intamplat la instanta de fond, Tribunalul Timis concluzionand ca dispozitia de suspendare s-a emis cu incalcarea prevederilor legale, si anume a Legii 360/2002.

De altfel , lucrurile sunt foarte clare si dincolo de orice dubiu.Cazurile de suspendare si de punere la dispozitie a politistilor sunt expres si limitativ prevazute de Legea 360/2002 la art.65 care prevede la alin.(2)  “Poliţistul faţã de care s-a pus în mişcare acţiunea penalã sau care este judecat în stare de libertate  este pus la dispoziţie, iar la alin.(3) Poliţistul arestat preventiv se suspendã din funcţie.

Trebuie sa avem in vedere ca orice act administrativ emis de o institutie a statului se face doar in baza legilor in vigoare.

Si totusi , contrar oricarui rationament juridic, completul de judecata prezidat de judecatorul Patru Razvan, a decis ca este legala emiterea dispozitiei de suspendare avand ca temei  o hotarare a instantei de judecata (este vorba de hotararea Sectiei penale a Curtii de Apel care a dispus masura “de a nu exercita profesia”).Pe baza acestui  rationament rezulta ca  judecatorul se substituie legiuitorului.

Practic, instanta de judecata a legitimat  o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat.

Cand instanta de judecata valideaza o asemenea incalcare a legii,  nu face altceva decat sa incurajeze in continuare abuzul din partea autoritatilor, sau mai exact al persoanelor care ocupa diferite functii in cadrul acestor autoritati, creandu-le impresia, reala de altfel,  ca nu vor pati niciodata nimic.Acesta este si motivul pentru care o institutie continua sa faca abuzuri stiind ca acestea vor fi “acoperite” de instanta.

Iata ce voi face eu  in continuare:

1.Voi sesiza CEDO privind incalcarea art. 6 din Conventie – dreptul la un proces echitabi si anume incalcarea prezumtiei de nevinovatie. (acest aspect il voi detalia pe larg in articolul urmator).Si cum am deja o cerere admisa in principiu si comunicata Guvernului nr. 51012/11 Dragomir v. Romania , voi solicita conexarea acestora in baza art.42 din Regulamentul de organizare a Curtii.Dupa ce voi avea o hotarare de la CEDO, ma voi intoarce impotriva tuturor celor partasi la acest abuz, inclusiv prin plangeri penale.

2.Dupa ce voi intra in posesia deciziei Curtii de Apel Timisoara, voi formula o plangere la Inspectia Judiciara, impotriva completului de judecata, pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute la art. 99 lit. s “motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat” si lit. t “exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.”
Art. 99^1 prevede ca exista rea-credinta atunci cand judecatorul  incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane, iar  grava neglijenta atunci cand judecatorul  nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

In final, doresc sa precizez faptul ca judecatorii, inainte de a incepe sa-si exercite functia, depun urmatorul juramant:

Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”

Romania e plina de justitiabili nemultumiti.


Cei cinci din lotul 1 Moravita – decizie definitiva


Cei cinci inculpati din lotul 1 Moravita care au fost judecati dupa procedura simplificata au primit azi decizia definitiva a ICCJ.

ICCJ a respins recursul formulat de catre DNA si a mentinut sentinta instantei de fond prin care cei cinci fusesera condamnati la pedepse cu suspendare.


Unde sunt interceptarile din dosarul 54/P/2008?


Dosarul 54/P/2008 privind vama Moravita a fost “ingropat” prin conexarea cu dosarul 269/P/2010, actualmente dosarul 609/59/2011-lotul 1 Moravita.

Desi a fost conexat, interceptarile din dosarul 54 nu au fost atasate cauzei, iar anumite autorizatii date de Curtea de Apel Bucuresti pentru interceptarea unor persoane cu functii de conducere din MAI, nu se mai regasesc la dosar.Ele existau la momentul prezentarii materialului de urmarire penala.

Iata ce spun procurorii in rechizitoriu cu privire la perioada 2008-2010 :

“Probaţiunea aflată la dosar a relevat că momentul constituirii acestei grupări infracţionale organizate este cu mult anterior lunii septembrie 2010, când au fost demarate cercetările în această cauză.

Sub acest aspect, adeseori, unele dintre persoanele vizate de ancheta noastră au făcut referiri la perioada 2008 – iulie 2010, pe care au prezentat-o ca fiind cea mai favorabilă acestui gen de acţiuni criminale.

Potrivit respectivelor destăinuiri, înainte de iulie 2010, când a fost suspendată activitatea de comerţ cu ţigări în magazinele duty-free, prin P.T.F. Moraviţa se introduceau fraudulos în România, zilnic, cantităţi de ordinul a câteva mii sau chiar zeci de mii de baxuri de ţigări pentru care lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră pretindeau şi primeau, cu titlu de mită, tot câte 50 euro/bax, cum s-a păstrat regula şi în perioada la care se referă cercetările din acest dosar. Referitor la perioada anterioară, s-a invocat că sumele de bani care reveneau zilnic poliţiştilor de frontieră şi vameşilor [...] erau de ordinul miilor de euro de persoană, fiind evocate situaţii în care suma care a revenit poliţiştilor de frontieră, într-o singură tură, a fost şi de peste 100.000 euro.” (pag 1021 din rechizitoriu)

Din aceasta relatare intelegem ca procurorii DNA au luat la cunostinta despre perioada 2008-2010 din  “destanuirile” facute de diverse persoane, nicidecum din ancheta pe care au desfasurat-o.Astfel ei afla ca in acea perioada prin Moravita intrau zilnic “mii sau chiar zeci de mii de baxuri de ţigări” pentru care se primeau sume de “ordinul miilor de euro de persoană“.

In realitate, insa,  procurorii DNA au luat la  cunostinta despre acele lucruri nu din “destanuiri”, ci chiar din dosarul 54/P/2008 pe care chiar ei l-au instrumentat si pe care l-au oprit brusc in decembrie 2008, lasand sa continue activitatea la Moravita inca un an si jumatate.In acel dosar , pe langa faptul ca au avut un investigator introdus in cauza, procurorii DNA au solicitat si obtinut autorizatii de interceptare telefonica a unor persoane cu functii de conducere din Politia de Frontiera.Aceste autorizatii  nu se mai regasesc la dosar.Din interceptari rezulta implicarea unor persoane  de la nivelul MAI.De altfel chiar procurorii in rechizitoriu afirma ca:

“Gravitatea acestui cadru infracţional este accentuată şi de numeroasele referiri (rezultate din convorbirile ambientale aflate la dosar) ale membrilor grupării criminale la perioada anterioară declanşării cercetărilor în acest dosar, când, aşa cum au evocat interlocutorii, se obţineau din această activitate infracţională sume de bani de ordinul zecilor de mii şi chiar sutelor de mii de euro pe fiecare tură de serviciu, precum şi invocarea unei „protecţii” din partea şefilor ierarhici, până la nivelul structurilor centrale, obţinută în schimbul remiterii unei părţi din acele foloase”.(pag 30 din rechizitoriu)

Aceasta protectie este confirmata de DGA prin adresa nr.P/1233049 din data de 5 octombrie 2010.Cu toate ca DNA ia la cunostinta despre posibila implicare in activitatea infractionala a unor sefi ierarhici de la nivelul structurilor centrale, lucru confirmat de DGA, totusi DNA solicita sprijinul acestor sefi ierarhici in derularea actiunii.Acest sprijin a fost recunoscut public de respectivele persoane.

Avand in vedere  ca DNA a oprit dosarul 54 in februarie 2008, lasand practic sa continue activitatea pana in septembrie 2010, fac urmatoarea precizare :

“Scopul procesului penal este constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Procesul penal trebuie sa contribuie la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, la prevenirea infractiunilor, precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor.”Acesta este articolul 1 din Codul de procedura penala.


In atentia ICCJ: hotararea prin care au fost condamnati cei 10 inculpati din lotul 2 Moravita este nelegala


In 6 iunie a.c. se va judeca recursul in cazul celor zece inculpati din lotul 2 Moravita  care au fost judecati dupa procedura simplicata conform art.320^1 CPP.Trebuie avut in vedere insa un alt aspect : competenta instantei de fond.

Dupa cum poate va amintiti, la inceputul lui 2012 ICCJ a judecat conflictul negativ de competenta dintre Curtea de apel Timisoara si Tribunalul Timis.

Curtea de Apel Timisoara a fost sesizata de Parchetul DNA avandu-se in vedere dispozitiile art. 281 pct. 1 lit. d) C. proc. pen. si ale art. 27 din Legea nr. 218/2002, in raport cu calitatea de organ de cercetare al politiei judiciare detinută de catre inculpatul D.S. .

De observat, insa, ca temeiul de drept invocat nu este aplicabil in cauza, deoarece Legea nr. 218/2002 este o lege speciala ce priveste organizarea si funcţionarea Poliţiei Romane, iar inculpatul D.S. facea parte, la momentul savarsirii infractiunilor retinute in sarcina sa, din structurile Politiei de Frontiera Romane, a carei organizare si functionare este reglementata de alta lege speciala, O. U. G. nr. 104/2001, act normativ care nu cuprinde dispozitii speciale de competenta materiala sau in functie de calitatea persoanei in cazul savarsirii de infractiuni de catre politistii de frontiera.

La judecarea recursului se considera atacata cu recurs si incheierea prin care ICCJ s-a pronuntat asupra conflictului de competenta.

In mod normal si legal completul de trei judecatori care vor judeca recursul ar trebui sa constate necompetenta Curtii de Apel Timisoara, sa casese sentinta ( fiind pronuntata de o instanta necompetenta) si sa trimita cauza spre rejudecare instantei competente, respectiv Tribunalul Timis.

Daca ICCJ nu va constata lipsa de competenta a Curtii de Apel Timisoara va fi incalcat dreptul la un proces echitabil, respectiv art. 6 din Conventie care prevede ca : “Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituită de lege, care va hotărî … asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate  împotriva sa”.

Neconstatarea de catre ICCJ a lipsei de competenta a Curtii de Apel Timisoara va insemna ca peste cativa ani  Romania va fi din nou condamnata  de catre Curtea Europeana pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil.


DNA, ancheta selectiva in dosarul Moravita


In data de 15 august 2010 investigatorul VMC a fost incadrat la IJPF Timis cu sprijinul chestorului Buda Ioan, seful Politiei de Frontiera Romane si al sefului IJPF Timis, de la acea vreme, comisar Iures Cornel.

In data de 5 octombrie 2010 DGA prin adresa cu nr. P/1233049/S.A./05.10.201 sesiza DNA in legatura cu  implicarea unor cadre din conducerea IGPF si IJPF Timis in savarsirea infractiunilor de coruptie, citez:” […] o alta parte din bani este data superiorilor din conducerea IJPF Timis si IGPF Timis pentru asigurarea mentinerii lor pe functiile pe care le detin in prezent in cadrul SPF Moravita”. Cititi aici adresa DGA.

 In acest mod, prin solicitarea si obtinerea sprijinului IGPF si IJPF Timis,  procurorii DNA,  fara a efectua nici un fel de verificari prealabile referitoare la veridicitatea si  pertinenta sesizarilor DGA referitoare la persoanele cu functii de conducere din cadrul IGPF si IJPF Timis implicate in acte de coruptie, au dezvaluit in mod nepermis secretul actiunilor intreprinse de DNA fata de persoanele susceptibile de implicare in activitati infractionale , creeand astfel premisele favorabile sustragerii acestora din contextul starilor de fapt care ar fi putut releva implicarea sau neimplicarea lor in savarsirea infractiunilor investigate de catre DNA.

Totodata, odata cu venirea lui VCM la Moravita, anumiti ofiteri si agenti au intrat brusc in concediu de odihna sau au fost delegati la alte sectoare.


Informare


Doresc sa fac cateva precizari legate de articolul “Investigator acoperit sau infractor la vama Moravita” publicat de site-ul “Vocea Timisului”.

In primul rand precizez ca nu am nicio legatura cu scrierea acestui articol sau cu publicarea lui pe site-ul respectiv.Consider ca cine a scris acest articol ar trebui sa-si asume raspunderea si sa faca aceleasi demersuri si catre organele judiciare.

Consider ca fotografia investigatorului nu trebuia postata, neavand nicio legatura cu continutul articolului.Fotografia investigatorului nu probeaza ceea ce este scris in articol.Acest lucru pare mai degraba o razbunare, lucru pe care nu l-am promovat niciodata nici pe blog nici in alta parte.Mai degraba, cel care a scris articolul ar fi trebuit sa posteze inregistrarea audio-video din care rezulta ceea ce se descrie in articol.

Seriozitatea unui site de stiri cum este cel in cauza ar trebui sa se reflecte in primul rand in semnarea fiecarui articol publicat de catre cel care l-a scris.Acest articol nu poarta nicio semnatura, dupa cum se poate observa.

Fac aceste precizari, deoarece “cineva” incearca sa-mi atribuie mie acest articol, lucru care este neconform cu realitatea.

 


Justitia din Romania sa respecte regulile europene


Presedintele Senatului din Olanda, Fred de Graaf, a declarat astazi ca pentru a adera la Spatiul Schengen justitia din Romania trebuie sa fie la nivelul regulilor europene in domeniu.

“Aveti nevoie de o lege penala buna, de o lege civila buna, aveti nevoie de proceduri judiciare corecte, de un sistem judiciar care sa fie capabil sa faca fata regulilor europene“, a afirmat Fred de Graaf .

Tot astazi am citit un articol publicat pe site-ul “Vocea Timisului” cu privire la investigatorul sub acoperire Voda Mihai Cristian, din dosarul Moravita.In acest articol sunt relevate anumite aspecte extrem de grave.

Investigatorul acoperit VMC este acuzat ca a primit mita 300 de euro pe care nu i-a predat organelor judiciare.

Daca se dovedeste ca aceste  acuzatii sunt reale  credibilitatea investigatorului in ceea ce priveste procesele-verbale intocmite precum si activitatea sa desfasurata la Moravita va fi pusa la indoiala.

Cititi aici intreg articolul Investigator acoperit sau infractor la vama Moravita?


MAI-IGPF-DNA = circuitul ultimului memoriu


In data de 15 ianuarie anul acesta am trimis un memoriu ministrului Afacerilor Interne,  Radu Stroe prin care sesizam abuzuri comise de ofiteri cu functii de conducere din cadrul fostului IJPF Timis, vizati fiind seful IJPF Timis cms. Iures Cornel si seful Biroului MRU cms. sef Caplescu Mihai.In principal am solicitat ministrului sa dispuna verificari pentru a se stabili daca detasarea mea din octombrie 2010 impreuna cu investigatorul Voda Mihai Cristian a fost sau nu abuziva.Memoriul il puteti citi aici.

In data de 30 ianuarie am primit un raspuns de la seful Corpului de Control al ministrului, chestor de politie Ioan Aron, prin care mi se aducea la cunostinta ca memoriul a fost trimis Inspectoratului General al Politiei de Frontiera.Un lucru destul de surprinzator, in conditiile in care in memoriu acuzam implicarea sefului IGPF.

In data de 6 februarie am primit un raspuns din partea sefului IGPF prin care mi se aducea la cunostinta ca memoriul a fost redirectionat catre DNA, deoarece, citez “aspectele sesizate se refera la activitatea de cercetare penala desfasurata de organele de politie judiciarasub directa coordonare a DNA, in dosarul 269/P/2010″.Astfel, desi eu am sesizat aspecte ce tin de activitatea de resurse umane, respectiv detasarea mea la Moravita cu investigatorul acoperit, seful IGPF a considerat ca aceste aspecte tin de activitatea de  cercetare penala efectuata de DNA in dosarul 269/P/2010.

Sa fie oare o confirmare indirecta a IGPF ca  DNA a facut demersuri pentru  detasarea mea si a investigatorului la Moravita?

In data de 18 februarie am primit, in mod surprinzator, un raspuns din partea DNA  la memoriul pe care initial il adresasem  ministrului de interne.

In cele ce urmeaza voi analiza  raspunsul DNA raportat la obiectul memoriului.

In referatul DNA se afirma ca Dragomir Valerian “putea sa conteste aceasta masura administrativa (n.n. detasarea)” si ca “inculpatul Dragomir Valerian s-a bucurat de detasarea la Moravita, intrucat, dincolo de orice ipocrizie, stia ca acolo era o “industrie de facut bani”  “.

Este de observat ca, analizand memoriul formulat, DNA evita sau omite sa precizeze daca a facut demersuri pentru ca eu sa fiu detasat la Moravita impreuna cu investigatorul sub acoperire.Totodata , ar trebui sa stabilim cine a initiat ideea de detasare la Moravita , in ce scop a initiat aceasta idee si cine a pus-o in practica.

De asemenea, Directia Nationala Anticoruptie, “dincolo de orice ipocrizie”, stia ca la Moravita era “industrie de facut bani” inca din dosarul 54/P/2008, pe care “l-a ingropat” prin conexarea lui cu noul dosar Moravita.In dosarul 54/p/2008, DNA a luat la cunostinta prin investigatorii pe care i-a folosit, prin interceptarile unor oameni de la conducerea IJPF Timis si DPF Timisoara si prin informarile SRI si DGIPI,  de sume de ordinul sutelor de mii de euro.Apropo de ipocrizie.

Se observa , analizand memoriul formulat, ca DNA in referatul comunicat omite sa raspunda punctual la unele aspecte sesizate.Astfel, DNA nu face niciun fel de precizari cu privire la faptul ca a solicitat si obtinut sprijinul sefului IGPF Ioan Buda si sefului IJPF Timis Iures Cornel pentru detasarea investigatorului Voda Mihai Cristian impreuna cu mine de la Sectorul Politiei de Frontiera Deta la Sectorul Politiei de Frontiera Moravita in conditiile in care, DGA, prin adresa cu nr. P/1233049/S.A./05.10.2010  sesiza DNA in legatura cu  implicarea  conducerii IGPF si IJPF Timis in savarsirea infractiunilor de coruptie, citez:” […] o alta parte din folos( bani) este data superiorilor din conducerea IJPF Timis si IGPF  pentru asigurarea mentinerii lor pe functiile pe care le detin in prezent in cadrul SPF Moravita” .

Desi memoriul formulat de mine viza conditiile in care s-a realizat detasarea, DNA trateaza in schimb  problema provocarii politienesti, argumentand ca aceasta nu a existat.Si afirma acest lucru “intrucat au existat indicii temeinice, respectiv, presupuneri determinate de aparente mai mult sau mai putin graitoare”.Sa analizam putin:

aparente (conform DEX) = infatisare exterioara, adesea neconformă cu realitatea,  a cuiva sau a ceva.

Sa reformulam : “intrucat au existat indicii temeinice, respectiv presupuneri determinate de infatisari exterioare, adesea neconforme cu realitatea, mai mult sau mai putin graitoare”.

Conform art. 68^1 C.P.P. sunt indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare sau acte de urmarire penala a savarsit fapta.

DNA afirma ca si-a format aceasta presupunere rezonabila pe baza unor aparente mai mult sau mai putin graitoare.

Mai departe afirma ca “examinarea atenta a unor date existente in cauza, a justificat actiunea procurorilor de a declansa fata de acesta o procedura speciala, singura care putea contribui la obtinerea unor probe si aflarea adevarului”.

Unde este oare prevazuta si reglementata aceasta “procedura speciala”? Niciunde.

De fapt, “procedura speciala” la care face referire  reprezinta strategia pe care DNA a folosit-o asupra mea, in dosarul Moravita.

Se mai afirma ca “inculpatul D.V. are o propensiune spre savarsirea de fapte de coruptie, astfel ca ordonanta procurorului de caz a fost suficient de credibila si probanta”.

In acceptiunea DNA, daca procurorul aprecieaza ca o persoana are o propensiune=predispozitie spre savarsirea  unor infractiuni de coruptie, pe care nu le-a comis inca, sunt justificate orice manopere menite sa determine persoana respectiva sa comita infractiuni, atata timp cat persoana are astfel de inclinatii.

In final, DNA sustine ca pornind de la  jurisprudenta CEDO si anume hotararea Texeira De Castro c. Portugalia nu se pune problema unei provocari politienesti.

Daca a existat  sau nu o provocare va hotari instanta.Insa se impun cateva precizari:

Se comite o instigare ori de câte ori organele de urmarire penală nu se limitează la a cerceta în mod pasiv activitatea infracţională, ci exercită o asemenea influenţă asupra persoanei vizate, încât să determine săvârşirea unei fapte penale care fără aceasta intervenţie nu ar fi fost savarsită, cu scopul de a constata o infracţiune, respectiv de a obţine probe şi de a declanşa urmărirea penală.

Legislaţia română nu prevede o definiţie a acestei provocări, dar pe baza art. 68 alin. 2 C.pr.pen. şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului se reţine existenta acesteia dacă sunt îndeplinite condiţiile :

1.situaţia presupus infractională tinde să fie probată prin solicitarea emanând de la o persoană ce avea sarcina să descopere infracţiunea sau când există o invitaţie directă la comiterea unei infracţiuni din partea unui denunţător sau a unui martor anonim.

 2. lipsa oricărui indiciu că fapta ar fi fost savârşită fără această intervenţie.

Memoriu adresat MAI

Referatul DNA


Remember 8-9 februarie 2011


el

 

Se implinesc 2 ani de la marea actiune a DNA din vama Moravita.

Mascatii si trupele speciale au luat atunci cu asalt punctul de frontiera.

Altii au descins la locuintele din Timisoara ale politistilor si vamesilor vizati de ancheta DNA.

Cei din PTF Moravita au fost dusi la Bucuresti cu 2 elicoptere ( unul   era aprope sa se prabuseasca pe la Severin),  iar cei din Timisoara cu autocarele.

Bine ca nivelul raului Moravita nu era crescut ca probabil se incerca o descindere si cu submarinul sau macar cu o barca, daca mai exista vreuna.

Lasand gluma la o parte, aceasta actiune televizata a DNA s-a vrut sa fie foarte puternic mediatizata pentru a capta atentia institutiilor europene si sa se vada puternica  lupta anticoruptie din Romania.

Marea ancheta pornita cu “surle si trambite” s-a oprit  la cativa sefi de tura.Sefii de IJPF si IGPF, au fost cei care au sprijinit acest demers legitim al DNA, chiar daca DGA instiinta DNA ca  o parte din bani ajungea  la conducerea IJPF si IGPF.

In timp ce ne deplasam spre Bucuresti cu autocarele, prin diferite localitati de pe traseu oamenii asteptau convoiul de sunete si lumini cu un entuziasm de nedescris care te facea sa te gandesti daca nu cumva esti inamicul public numarul 1 .

ima


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 105 other followers