Un proces echitabil


“Crearea de oportunitati sau a conditiilor  favorabile in vederea savarsirii unei infractiuni (n.n. de catre autoritati) nu trebuie  condundata cu determinarea savarsirii acestora.”

                                                   Valentin Horia Selaru – procuror sef al Sectiei de       urmarire penala si  criminalistica din cadrul  PICCJ

Procesul penal are ca scop constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savirsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

In desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana faptuitorului.

Organele de urmarire penala si instantele de judecata sint obligate sa aiba rol activ in desfasurarea procesului penal.

Un proces echitabil inseamna, in linii mari, respectarea prezumtiei de nevinovatie, respectarea principiului egalitatii armelor, respectarea principiului loialitatii in administrarea si interpretarea probelor.

Din principiul prezumţiei de nevinovăţie rezultă că interpretarea probelor în materie penală se raportează principiului in dubio pro reo, ceea ce implică şi condiţia certitudinii, a convingerii certe a vinovăţiei.

Totodată, administrarea echitabilă a probelor, ca parte a dreptului la un proces echitabil ocupă un loc preeminent într-un stat de drept  şi nu poate fi sacrificată în favoarea eficienţei luptei împotriva corupţiei.

Principiul loialității în administrarea probelor interzice utilizarea oricărei strategii sau manopere ce are ca scop administrarea, cu rea credință, a unui mijloc de probă sau care are ca efect provocarea comiterii unei infracțiuni în vederea obținerii unui mijloc de probă, dacă prin aceste mijloace se aduce atingere dreptului persoanei la un proces echitabil sau la viață privată.

Un aspect important si care a generat numeroase discutii de-a lungul timpului, in special dupa introducerea in anul 2005 a art. 26^1 in legea 78/2000, il reprezinta “provocarea”.

Provocarea este reglementată în dreptul penal român ca o formă de constrângere, aspect care reiese din denumirea art. 68 C.pr.pen., „Interzicerea mijloacelor de constrângere”, text de lege care interzice în cuprinsul alineatului 1 obţinerea de probe prin constrângere, (prin întrebuinţarea de violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, promisiuni şi îndemnuri), iar în alineatul 2 se referă expres la determinarea săvârşirii sau continuării savârşirii unei infracţiuni, în scopul obţinerii de probe.

Sintagma „a determina” presupune o instigare la comiterea infracţiunii (îndemn, încurajare, în sensul  instigării prevăzute de art. 25 C.pen.), dar  intră sub incidenţa textului de lege de mai sus şi provocarea sub forma vicleniei, înşelăciunii, în urma căreia persoanei i se sugerează într-un mod neechivoc savârşirea unei infracţiuni.

Textul de lege, întrucât nu distinge, are în vedere provocarea poliţienească, din partea organelor de urmărire penală, a agenţilor statului, dar şi din partea oricărei persoane private – de exemplu denunţător – în scopul obţinerii de probe care să ducă la incriminarea făptuitorului.

Provocarea din partea agenţilor statului poate avea loc prin desfăşurarea activităţilor investigatorilor sub acoperire sau a investigatorilor cu identitate reală, cu depăşirea limitelor cadrului legal (art. 261 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările ulterioare).

Legea specială reglementează şi o procedură de simulare a comportamentului infracţional, constând în promiterea, oferirea sau, dupa caz darea de bani sau alte foloase unui funcţionar, în condiţiile prevăzute la art. 254, art. 256 sau art. 257 C.pen., procedură care este supusă autorizaţiei procurorului, conform art. 261 alin. 7 din lege.

Procedura de simulare a comportamentului infracţional reprezintă tehnici speciale de investigaţie ce nu pot fi folosite pentru a provoca sau instiga la săvârşirea unei fapte penale căreia nu-i corespunde încă o rezoluţie infracţională .

Se comite o instigare ori de câte ori organele de urmarire penală nu se limitează la a cerceta în mod pasiv activitatea infracţională, ci exercită o asemenea influenţă asupra persoanei vizate, încât să determine săvârşirea unei fapte penale care fără aceasta intervenţie nu ar fi fost savarsită, cu scopul de a constata o infracţiune, respectiv de a obţine probe şi de a declanşa urmărirea penală.

Legislaţia română nu prevede o definiţie a acestei provocări, dar pe baza art. 68 alin. 2 C.pr.pen. şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului se reţine existenta acesteia dacă sunt îndeplinite condiţiile :

1.situaţia presupus infractională tinde să fie probată prin solicitarea emanând de la o persoană ce avea sarcina să descopere infracţiunea sau când există o invitaţie directă la comiterea unei infracţiuni din partea acesteia.

 2. lipsa oricărui indiciu că fapta ar fi fost savârşită fără această intervenţie.

Utilizarea acestor tehnici speciale de investigaţie nu sunt incompatibile cu dreptul la un proces echitabil, însă jurisprudenţa CEDO subliniază că utilizarea acestor tehnici ascunse trebuie să aibă limite clare, iar când un inculpat susţine că a fost instigat se impune ca instanţele să verifice atent materialul probator de la dosar, aspecte despre care voi vorbi intr-un articol viitor.

Acest articol este inspirat din studiul „Probatiunea in materia infractiunilor de coruptie” al judecatoarei Amalia Cecilia Moleanu.

One response to “Un proces echitabil

Spune-ti parerea...

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: