Imunitate pentru infractiuni comise in numele luptei anticoruptie (II)


Prin rezolutia din data de 19.03.2012 procurorul-sef Valentin Selaru a respins plangerea impotriva NUP, considerand ca solutia dispusa de procurorul Viorica Stoica este legala.

In cele ce urmeraza voi face o scurta analiza a acestei rezolutii :

„Din actele premergatoare efectuate in cauza se retine ca D.V.  a fost cercetat in dosarul nr. 246/P/2010 al DNA , intitulat „Vama Moravita” care in prezent se afla pe rolul instantei de judecata.”

Aceasta constatare a procurorului este una eronata si denota faptul ca in speta nu au fost efectuate minime verificari, din moment ce dosarul in cauza era 269/P/2010, nicidecum 246/P/2010. Dosarul 246/p/2010 a fost dosarul cu care DNA a inceput cercetarile cand investigatorul VCM s-a aflat la SPF Deta.Ulterior, acest dosar a fost conexat cu dosarul 269/P/2010, iar cercetarile au fost efectuate in acesta din urma .

„In referire la sustinerile petentului potrivit carora investigatorul sub acoperire l-ar fi instigat la savarsirea infractiunilor cu privire la care este cercetat, se constata ca activitatea acestuia s-a desfasurat cu respectarea disp. art. 224^1-224^3 CPP. Astfel, crearea de oportunitati sau a conditiilor favorabile in vederea savarsirii unei infractiuni  nu trebuie confundata cu determinarea savarsirii acestora, intrucat rezolutia infractionala apartine persoanei vizate si nu poate fi imputata investigatorilor sub acoperire si, in orice caz, astfel de fapte nu se circumscriu ilicitului penal, fiind supuse doar unor remedii procesuale”.

Ar fi interesant de stiut cum anume a constatat procurorul sef Valentin Selaru ca activitatea investigatorului s-a desfasurat in conformitate cu dispozitiile invocate, din moment ce, asa cum am aratat si mai sus, nu a efectuat minime verificari privind aspectele sesizate de mine.Daca ar fi efectuat intr-adevar verificari ar fi constatat incalcarea de catre procurorul Claudia Rosu a  art. 224^2 alin.(4) lit. a si c care prevede ca ordonanta prin care este autorizat investigatorul sub acoperire trebuie sa cuprinda: indiciile temeinice si concrete care justifica masura si motivele pentru care masura este necesara si persoanele fata de care exista presupunerea ca au savarsit o infractiune .

In ordonanta de autorizare a investigatorului sub acoperire Voda Mihai Cristian emisa de procurorul Claudia Rosu la data de 03.09.2010 in dosarul 246/P/2010 nu sunt cuprinse nici persoanele vizate de ancheta si nici indiciile care sa justifice masura de folosire a investigatorului acoperit.De altfel, acest lucru reiese si din procesul-verbal de sesizare din oficiu intocmit de procurorul Claudia Rosu la aceeasi data in care aceasta se refera la SPF Deta ca fiind un punct de trecere a frontierei, prin care sunt introduse in Romania din Serbia cantitati de tigari.

Citez din procesul-verbal de sesizare din oficiu : „In 03.09.2010 procuror Claudia Rosu s-a sesizat din oficiu cu privire la urmatoarele aspecte : lucratori de politie din cadrul IJPF Timis, PCTF Deta, aflandu-se in exercitarea atributiilor de serviciu au primit sume de bani de la diferiti conducatori auto pentru a le permite trecerea peste frontiera in Romania din R. Serbia, fara efectuarea controlului vamal, a unor cantitati de tigari.In consecinta, urmeaza a se efectua cercetari fata de ofiterii si subofiterii de politie implicati sub aspectul savarsirii infractiunii de luare de mita „.

Despre celalalt aspect referitor la instigare, trebuie facute cateva precizari.In primul rand nu intra in atributiile procurorului de a se pronunta daca in cauza a existat sau nu o instigare.Acesta este atributul instantei de judecata.

In al doilea rand, trebuie sa analizam ce inseamna „crearea de oportunitati sau a conditiilor favorabile in vederea savarsirii unei infractiuni” .

In situatia in care „crearea de oportunitati sau a conditiilor favorabile in vederea savarsirii unei infractiuni” reprezinta de fapt o strategie ce are ca scop provocarea comiterii unei infractiuni asa cum s-a intamplat in dosarul Moravita, mai ales cand aceasta strategie este sustinuta direct, prin interventii directe ale persoanelor de la conducerea unor institutii ale statului, atunci avem de-a face cu o provocare, in sensul jurisprudentei CEDO.,

Principiul loialitatii probelor, care este constatat in practica CEDO si confirmat de intreaga practica judiciara  presupune ca se interzice folosirea oricarei strategii sau manopere ce are drept scop provocarea comiterii unei infractiuni sau obtinerea unui mijloc de proba, prin manopere dolozive.

Exista insa situatii cand „crearea de oportunitati sau a conditiilor favorabile in vederea savarsirii unei infractiuni”  nu reprezinta o provocare.

Un exemplu in acest sens este urmatorul :

„Intr-o zona din oras oamenii se confrunta cu furtul de autovehicule.Politia organizeaza o actiune si lasa o masina de lux intr-o zona neiluminata dupa care procedeaza la o supraveghere, panda, pentru prinderea infractorilor.”Intr-adevar rezolutia infractionala apartine persoanei care intentioneaza sa fure autovehiculul, politia nefacand altceva decat sa amplaseze masina in zona respectiva.In acest caz nu avem de-a face cu o provocare la comiterea de infractiuni.

Mai departe, in rezolutia de respingere a plangerii, procurorul sustine ca  „invinuirile aduse sunt neintemeiate, chiar daca vin in contradictie  cu opinia subiectiva a petentului nesustinuta de probe .

In primul rand, nu cade in sarcina celui care formuleaza plangerea penala de a administra probe care sa dovedesca existenta infractiunii de abuz in serviciu.

In al doilea rand, daca veti citi plangerea formulata de mine, veti vedea ca am indicat suficiente argumente care daca ar fi fost verificate s-ar fi putut constata existenta infractiunii de abuz in serviciu.Acest lucru insa nu s-a intamplat.De fapt, procurorul Viorica Stoica care a solutionat plangerea nici macar nu a procedat la audierea mea.

Urmand calea legala, am atacat rezolutia de NUP a procurorului Viorica Stoica la instanta competenta, respectiv Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Plangerea a fost inregistrata in dosarul nr. 2791/1/2012 si a fost judecata la data de 26 septembrie 2012, fiind solutionata de catre judecatorul Angela Dragne prin sentinta nr. 1295/2012 .

Fara a-si exercita rolul activ in virtutea caruia ar fi trebuit sa examineze cele aratate de mine in plangere, instanta a respins-o  ca nefondata, motivand sentinta la fel ca si procurorul care dispusese solutia de NUP.De altfel pasaje din rezolutia de NUP a procurorului Viorica Stoica se regasesc in sentinta pronuntata de ICCJ .


Spune-ti parerea...

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: