Motivul chestorului Buda de a nu se prezenta in fata instantei : sunt in concediu de odihna


Joi, 31 octombrie 2013 a avut loc un nou termen de judecata in dosarul Moravita. La acest termen au fost citati, pentru a doua oara,  in calitate de martori Buda Ioan, Iures Cornel si Mudure  Ioan Vasile.

BUDA IOAN , seful Politiei de Frontiera Romane,  a adresat instantei o cerere solicitand audierea la un termen ulterior,  motivand ca in acest moment este in concediu de odihna pana in data de 5 noiembrie 2013.

Reamintim ca  este a doua oara cand Buda Ioan nu se prezinta in fata instantei de judecata.Daca prima data seful IGPF a invocat faptul ca nu dispune de timpul necesar prezentarii la instanta datorita desfasurarii unor activitati in legatura cu functia detinuta, cel de-al doilea motiv reprezinta o adevarata sfidare la adresa instantei de judecata. Orice cetatean al acestei tari, indiferent de functia detinuta, are obligatia de a se prezenta in fata instantei cand este citat.

Sa ne aducem aminte faptul ca atunci cand Nica Remus nu s-a prezentat, fiind citat in calitate de martor in acelasi dosar, instanta a dispus emiterea unui mandat de aducere pe numele acestuia, care insa nu a fost pus in executare , deoarece citarea acestuia se facuse la o adresa gresita.

Ideea este ca, intr-o situatie similara , instanta a dispus emiterea unui mandat de aducere, fara sa tina cont decat de dispozitiile legale .

Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.Nimeni nu este mai presus de lege. (art. 16 din Constitutie)

Citind cateva articole de presa, am observat ca de-a lungul ultimilor ani, s-au prezentat in fata instantelor pentru a fi audiati ca martori o serie de ministrii sau parlamentari, fara ca niciunul din ei sa invoce lipsa de timp sau aflarea in concediu de odihna.

Obligatia de prezentare in fata instantei este prevazuta la art 83 CPP care prevede ca „Persoana chemata ca martor este obligata sa se infatiseze la locul, ziua si ora aratate in citatie si are datoria sa declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei”.

Totodata, la art. 327 alin.(5) CPP se prevede ca „martorul a carui lipsa nu este justificata poate fi adus silit”. Nu poate fi acceptata ca justificare pentru neindeplinirea obligatiei de prezentare in fata instantei, faptul ca persoana se afla in concediu de odihna. Din contra, avand in vedere primul motiv invocat, poate fi considerata o sfidare la adresa justitiei.

Instanta a pus in discutie si un alt aspect si anume cine va plati martorului Buda Ioan cheltuielile pe care acesta le va face pentru a fi audiat in fata instantei, si anume deplasarea de la Bucuresti la Timisoara, cazarea si masa.

M-am angajat in fata instantei sa suport eu aceste sume de bani, insa trebuie facute anumite precizari relevante.

Intr-adevar, art. 190 alin.(1) CPP prevede faptul ca martorul chemat de instanta de judecata are dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, intretinere, locuinta si altor cheltuieli necesare, prilejuite de chemarea acestuia. Mai departe, art. 190  alin.(5) CPP prevede ca „sumele acordate potrivit alin. 1 se platesc pe baza dispozitiilor luate de organul care a dispus chemarea si in fata caruia s-a prezentat martorul,  din fondul cheltuielilor judiciare special alocat .

Din interpretarea acestor texte de lege putem concluziona ca sumele de bani la care are dreptul martorul se platesc de catre stat, iar , la final, in cazul in care inculpatul va fi condamnat, acesta va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare  avansate de stat  (art. 191 alin.(1) CPP ) .

Ar fi o incalcare a art. 6 din Conventie (accesul la justitie) in cazul in care instanta ar conditiona aflarea adevarului de plata unor sume de bani de catre un inculpat, care, in incercarea de a reconstitui adevarul despre imprejurarile care au inlesnit, favorizat si determinat savarsirea unor  infractiuni retinute in sarcina sa, solicita audierea ca martori a unor persoane.

Este totusi de neinteles de ce seful Politiei de Frontiera chestorul Buda Ioan evita sa se prezinte in fata instantei, in conditiile in care meritele acestuia privind rezultatele anchetei DNA, au fost recunoscute, la momentul respectiv, chiar de ministru de interne Traian Igas, care declara in 24 februarie 2011 la Bruxelles, dupa intalnirea Consiliului JAI urmatoarele : „Apreciez, in batalia cu coruptia din vami, o implicare deosebita a chestorului Buda fara de care nu am fi putut sa ajungem la rezultate” .Instanta va stabili daca aceasta implicare a fost de natura sa influenteze sau nu comportamentul politistilor de frontiera.

Aceasta declaratie apare in contextul in care structura anticoruptie a ministerului condus de Traian Igas, cu cateva luni in urma,  informase DNA prin Procesul-verbal din  5 octombrie 2010 ca o parte din sumele de bani colectate la PTF Moravita din traficul de tigari este data superiorilor din conducerea IJPF Timis si IGPF. Aceste sustineri ale DGA probabil ca se fundamenteaza pe date si informatii culese in urma desfasurarii activitatilor specifice, mai ales in contextul investigatiilor efectuate in dosarul 54/P/2008  inceput in februarie 2008. O parte din el a fost conexat cu prezentul dosar inceput in octombrie 2010.

Ceilalti doi martori care nu s-au prezentat IURES CORNEL si MUDURE IOAN VASILE, desi citati si ei pentru a doua oara, au invocat riscul compromiterii  anchetelor pe care le au in desfasurare si in care se efectueaza si activitati investigative conspirate. Totodata, au invocat  faptul ca prin prezenta lor la instanta exista riscul de a fi recunoscuti de alte persoane si in consecinta de compromitere a anchetelor.

Astfel au solicitat instantei audierea la termenul urmator, insa prin mijloace audio-video, in conditiile art. 86^2 CPP.

Se impun cateva precizari :

Cei doi ofiteri au indeplinit in perioada februarie 2010 – februarie 2011 functii publice de conducere in cadrul Politiei de Frontiera , respectiv sef al IJPF Timis (Iures Cornel) si adjunct al sefului IJPF Timis (Mudure Ioan Vasile). Dupa momentul descinderilor din 8 februarie 2011, cei doi au demisionat din functiile detinute si au fost preluati de catre DGA, fiind numiti tot in functii de conducere a unor servicii sau compartimente in cadrul DGA – Serviciul Judetean Anticoruptie Timis , unde lucreaza si in prezent. Cei doi nu desfasoara activitati conspirate in cadrul DGA, ci eventual coordoneaza anchete in desfasurare.In concluzie, in opinia mea nu exista niciun risc de compromitere a acestor anchete, avand in vedere ca ele sunt secrete, nefiind cunoscute de cei  pe care ii vizeaza ancheta. Ca sa fiu si mai inteles, voi apela la o situatie ipotetica :

Sa presupunem ca cei doi ofiteri s-ar prezenta in fata instantei si ar fi audiati in calitate de martori privind unele aspecte din perioada in care acestia erau sefi ai Politiei de Frontiera Timis. Este un fapt cunoscut opiniei publice ca cei doi au ocupat aceste functii. Ei nu vor fi intrebati despre ce anchete au in derulare in momentul de fata, pentru ca nu intereseaza. Ofiterii care ocupa functii de conducere in cadrul DGA nu isi desfasoara activitatea conspirat, iar aceste functii nu sunt secrete. DGA nu este o structura de informatii, gen SRI sau DGIPI, ci o structura a politiei judiciare.Singurii care isi desfasoara activitatea conspirat din cadrul DGA sunt ofiterii Serviciului Special, si doar pe perioada in care sunt autorizati de procuror sa lucreze ca investigatori sub acoperire, in conditiile legii, nu permanent (art. 12 si 42 din Regulamentul de organizare si functionare al DGA aprobat prin OMAI 257/2011 ).

Motivul invocat de catre cei doi  martori in cererea adresata instantei pentru a fi audiati in conditiile art. 86 ^2 CPP este lipsit de orice temei. Mai mult, este chiar o inducere in eroare a instantei de judecata.Doar in cazul in care cei doi ar lucra ca investigatori acoperiti ar justifica o astfel de cerere, ceea ce nu e cazul.

Din interpretarea dispozitiilor art. 86^1 si art. 86^2 CPP rezulta faptul ca singurii pentru care instanta poate dispune audierea prin mijloace audio-video sunt martorii carora li s-a atribuit o alta identitate (martorul protejat) si investigatorii sub acoperire.

In cazul in care, cei doi martori sau reprezentantul Parchetului ar fi prezentat date si indicii din care sa rezulte ca prin declararea identitatii reale a celor doi martori ar fi periclitata viata, integritatea sau libertatea acestora sau a altei persoane, atunci instanta putea incuviinta audierea acestora sub o alta identitate. Aceasta masura dispusa de instanta trebuie motivata, prezentand motivele concrete care au stat la baza unei astfel de hotarari.Totodata, pentru a se putea invoca audierea in temeiul art. 86^1 si art. 86^2 CPP , instanta ar trebuie sa dispuna audierea sub o alta identitate.

Regula este ca martorii sa fie audiati in sala de judecata, scopul fiind acela ca instanta sa poata observa limbajul non-verbal si aprecia, totodata, credibilitatea acestora.„Adevarata masura a credibilitatii unui martor o constituie interesul pe care il are de a spune sau de a nu spune adevarul.”

Asadar, in situatii exceptionale, instanta poate incuviinta audierea martorului prin mijloace audio-video, insa in cazul de fata, nu avem de-a face cu o situatie exceptionala.

Intrebarea este de ce totusi niciunul din cei trei martori, respectiv Buda Ioan, Iures Cornel si Mudure Ioan Vasile nu doresc sa vina in sala de judecata pentru a fi audiati ca martori ?


4 responses to “Motivul chestorului Buda de a nu se prezenta in fata instantei : sunt in concediu de odihna

  • valerian dragomir

    Am reformulat astfel incat sa nu existe interpretari.Instanta a dispus intr-adevar emiterea unui mandat de aducere, insa era in eroare deoarece citarea initiala s-a facut la o adresa gresita. Ideea era de a face o comparatie privind modul de reactie al instantei intre doua situatii de neprezentare a martorului.Nu am dorit sa fie nimic tendentios la adresa ta.

  • valerian dragomir

    Iures Cornel a fost externat in data de 3 septembrie 2013, dupa care a fost intr-o perioada de recuperare la spitalul Elias din Bucuresti.Momentan se afla in concediu de odihna pana in data de 8 noimbrie 2013.Chiar daca traumatismele suferite in urma accidentului au fost severe, in momentul de fata nu exista niciun motiv pentru care sa nu poata fi audiat ca martor.

  • lizu cam

    pai Iures nu este cu probleme de sanatate dupa accident?…cum sa vina in instanta..

  • Remus Nica

    În ce mă priveşte a fost o simplă citatie la care i-am dat curs când AM PRIMIT-O . Pe viitor mă poţi contacta pt orice alte detalii .

Spune-ti parerea...

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: