Celeritatea nu poate sacrifica dreptul la un proces echitabil


Dreptul la un proces echitabil  inglobeaza, printre altele, dreptul partilor in proces de a prezenta observatiile pe care le considera relevante pentru cauza lor. Intrucat conventia nu vizeaza garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi concrete si efective (Artico impotriva Italiei, 13 mai 1980, par. 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv, decat daca aceste observatii sunt cu adevarat „intelese”, adica examinate cu atentie de instanta sesizata. Altfel spus, art. 6 implica in special in sarcina instantei  obligatia de a efectua o examinare efectiva a motivelor, argumentelor si probelor propuse de parti (Perez impotriva Frantei (MC), nr. 47287/99, par. 80 si Van de Hurk impotriva Tarilor de Jos, 19 aprilie 1994).

In data de 4 decembrie 2013 a avut loc un nou termen de judecata in dosarul Moravita 1.La acest termen am formulat 4 cereri pentru administrarea de probe in aparare, respectiv:

1.Cerere pentru reaudierea martorului Buda Ioan

Astfel, in cadrul audierii din data de 22.11.2013 , fiind intrebat daca a sprijinit actiunile judiciare derulate de DGA si DNA la nivelul SPF Deta si SPF Moravita, martorul BUDA Ioan a sustinut ca sprijinul oferit celor doua autoritati judiciare a constat in punerea in aplicare a unor planuri de masuri semnate de mai multe autoritati publice printre care a citat DNA, DGA, SRI, DGIPI, IGPR. In continutul acestor planuri de masuri, a declarat martorul,  erau si puncte privind ,,rotirea personalului’’, insa a  refuzat sa dea detalii legate de continutul planului de masuri, cu referire directa la mutarea mea de la Deta la Moravita, invocand caracterul clasificat al acestor informatii .

Ca fapt relevant privind mutarile de personal  in cadrul Politiei de Frontiera, realizate in baza planului de masuri la care facea referire martorul BUDA Ioan , in contextul  operatiunilor desfasurate de DNA si DGA, este si declaratia fostului sef al IJPF Suceava, cms. Sef Gherghe Ieremie, audiat ca martor in dosarul privind vama Siret, dosar instrumentat de catre DNA in acelasi timp cu celelalte dosare, Moravita, Deta, Naidas si Foeni. Iata ce declara acesta despre seful IGPF, chestorul Buda Ioan:

„M-a sunat sa-mi comunice o lista cu opt-zece nume de agenţi pe care urma sa-i trimit in PTF Siret pentru a-si desfasura activitatea. Erau perechi de cate doua persoane, seful de grupa si adjunctul. Era pentru prima data in cariera mea cand mi s-a intamplat ca seful IGPF sa sune pentru a numi personal oameni in functie si de aceea nu mi s-a parut normal. La fel de mirat am fost si cand mi-a transmis imperativ: <Este dispoziţia mea, oricine intreaba, inclusiv cei de la presa, şi trebuie respectata>”.Tot seful IGPF, chestorul-şef Ioan Buda, a facut recomandari si despre cel de-al doilea agent sub acoperire, Gabriel Preda. A fost recomandat de chestorul Buda ca nepot al senatorului Preda.”

In cazul in care acest plan de masuri este un document secret, instanta are posibilitatea ca in temeiul art.290 alin.(2) CPP sa declare sedinta secreta, judecatorul neavand nicio constrangere din partea legii, nefiind in imposibilitatea de a examina aceste documente clasificate.

Invocarea  art.79 alin.(1) C.proc.pen.  care prevede  ca “ Persoana obligata a pastra secretul profesional nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care este obligata a pastra secretul” , nu poate fi acceptata, deoarece art. 42 lit. a din Legea 360/2002 privind Statutul politistului, lege speciala aplicabila cu prioritate in cauza (lex speciali derogat generali), „ politistul este obligat sa pastreze secretul profesional, precum si confidentialitatea datelor dobandite in timpul desfasurarii activitatii, in conditiile legii, cu exceptia cazurilor in care indeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justitiei sau legea impun dezvaluirea acestora”.

Curtea Europeana a  condamnat Romania in cauzele Bucur si Toma impotriva Romaniei [ cererea nr. 40238/02, hotararea din 8 ianuarie 2013] si Lupsa impotriva Romaniei [cererea nr. 10.337/04, hotararea din 8 iunie 2006], constatand incalcarea art. 6 din Conventie privind dreptul la un proces echitabil, pe motiv ca instantele nationale nu au urmarit sa examineze cauza sub toate aspectele, refuzand sa administreze anumite mijloace de proba, limitandu-se la a constata doar existenta documentelor clasificate,  fara o examinare in contradictoriu a acestora [Bucur si Toma impotriva Romaniei  par.111].

Mutarile de personal din cadrul Politiei de Frontiera efectuate in perioada octombrie 2010 – februarie 2011, in baza acelor ,, planuri de masuri’’ asa cum a sustinut seful IGPF, apar ca arbitrare in contextul derularii operatiunii DNA si DGA in aceeasi perioada amintita.Or, pericolul arbitrarului apare cu o deosebita claritate atunci cand o autoritate isi exercita in secret atributiile( Rotaru impotriva Romaniei , nr. 28.341/95, par. 55).

Instanta a respins pe loc cererea, considerand ca nu este necesara reaudierea martorului.Desi are obligatia de a motiva respingerea, asa cum prevede art.67 alin.(3) CPP, instanta nu a oferit niciun argument prin care sa motiveze aceasta respingere.

Desi, initial, instanta ne-a admis audierea unor martori importanti,  esentiali pentru aflarea adevarului, si ne-a permis sa ne apropiem de adevar, din pacate,  cand am ajuns in punctul de a afla cum s-au desfasurat intr-adevar lucrurile, instanta nu ne-a mai oferit aceasta sansa, fiind chiar acuzati ca incercam tergiversarea solutionarii procesului.

2.Cerere pentru audierea martorului Iures Cornel

Prin incheierea din data de 30.04.2013 instanta a admis audierea martorului Iures Cornel.

In data de 08.11.2013 instanta, din oficiu, cu un alt complet decat cel desemnat sa judece cauza,  a pus in discutie si ulterior a hotarat „omiterea audierii” martorului Iures Cornel, raportat la actele medicale aflate la dosarul cauzei, in care se mentioneaza diagnosticul si traumatismele suferite de acesta.

Din continutul biletului  de transfer  datat  3 septembrie 2013 emis de catre Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti rezulta ca  ”…evolutia bolnavului este favorabila, se amelioreaza progresiv, sub tratament antibiotic, antialgezic, depletiv neurotrofic, bolnavul devenind constient, cooperant, stabil hemodinamic, afebril. Bolnavul se transfera la Spitalul Elias pentru continuarea tratamentului de recuperare cu avizul doctorului prof. Dr. Berteanu.”

Mai mult decat atat, la dosarul cauzei nu exista nicio cerere prin care sa se solicite ca martorul Iures Cornel sa nu fie audiat  datorita starii sale de sanatate.Nu putem sti daca decizia de nu fi audiat Iures Cornel apartine instantei sau martorului.Ce-ar fi  daca Iures Cornel si-ar manifesta dorinta, din proprie initiativa, de a fi audiat ca martor de catre instanta de judecata?

Argumentele pentru care audierea martorului Iures Cornel apare ca utila cauzei sunt expuse pe larg in cererea formulata.

„Omiterea audierii „ martorului nu echivaleaza cu respingerea cererii de audiere.”A omite”  semnifica ” a lasa la o parte in mod voit”.

Singurii care pot renunta la audierea unui martor sunt procurorul si partile (art.329 alin.(1) CPP), dar nu si instanta de judecata , al carei atribut este de a admite sau respinge cererea de audiere a unui  martor si nu de a renunta la audierea acestuia.In conformitate cu art. 67 alin.(3) CPP,admiterea sau respingerea cererii se face motivat.

Daca aceasta „omitere” a audierii este motivata de catre instanta ca ar rezulta din actele medicale existente la dosarul cauzei, atunci s-ar impune o expertiza medico-legala (art. 116 CPP), singura in masura sa stabileasca daca traumatismele suferite il pun, in acest moment, in imposibilitatea de  a raspunde la cateva intrebari.

Instanta are posibilitatea de a respinge audierea unui martor, insa are obligatia de a motiva corespunzator circumstantele care justifica respingerea cererii de audiere a unui martor formulata in mod expres [Bricmont c. Belgiei, nr. 10857/84, hotararea din 7 iulie 1989].

O solutie contrara ar duce la existenta posibilitatii ca o instanta de control judiciar sa condamne o persoana numai pe baza probelor din dosar, fara a mai audia martori, inclusiv pe cei solicitati de catre acuzat. Omisiunea de a explica motivele in baza carora a fost respinsa cererea acuzatului de audiere a martorilor apararii nu este conforma notiunii de proces echitabil garantat de art. 6 din Conventie [Reiner si altii c. Romaniei, nr. 1505/02, hotararea din 27 septembrie 2007, par. 73 ; Vidal c. Belgiei, nr. 12351/86, hotararea din 22 aprilie 1992].

3. Am cerut instantei sa solicite IGPF sa-i puna la dispozitia  acel plan de masuri la care facea referire martorul Buda Ioan.Instanta are aceasta obligatie  conform art. 96 CPP, care prevede ca ” instanta de judecata are obligatia sa ridice  inscrisurile ce pot servi ca mijloc de proba in procesul penal”, iar art. 97 alin.(3) prevede ca „daca inscrisul are caracter secret ori confidential, prezentarea sau predarea se face in conditii care sa asigure pastrarea secretului ori a confidentialitatii”.

Instanta a respins aceasta cerere.

4. In cadrul sedintei de judecata am mai solicitat instantei sa procedeze la confruntarea dintre martorii Buda si Saptebani.Acesta este un aspect esential raportat la sprijinirea legendei investigatorului de catre seful IGPF,  in conditiile in care martorul Buda Ioan a declarat ca nu am efectuat interventii directe pentru a sprijini activitatea desfasurata de Voda”.

Instanta a respins si aceasta cerere, indicandu-ne formularea unei plangeri penale pentru marturie mincinoasa in cazul in care consideram ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii.

In acest moment, exista probe din care rezulta, in opinia mea, savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa de catre doi dintre martorii audiati in acest dosar.Saptamana viitoare voi inregistra aceste plangeri la Parchet, dupa care le voi face publice pe acest blog.

Nu a fost niciodata  intentia mea sa formulez plangeri penale vreunei persoane si nu am dorit decat  aflarea adevarului,  in integralitatea lui.


Spune-ti parerea...

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: