Dreptul la un proces echitabil a fost incalcat


Inca de la inceperea urmaririi penale si pana la acordarea ultimului cuvant, am sustinut ca am fost atras intr-o capcana de catre autoritatile judiciare si am cerut instantei sa analizeze acest lucru prin prisma jurisprudentei CEDO si a principiilor stabilite de CEDO in materia provocarii.

In consecinta, instanta ar fi trebuit sa examineze daca actiunile organelor judiciare si ale sefilor de la nivel local si central, care au actionat la dispozitiile acestora, s-au ridicat, in ceea ce ma priveste , la nivelul de provocare interzis de art. 6 din Conventie.

Hotararea de referinta a CEDO in materia provocarii privind infractiuni de coruptie este Ramanauskas v. Lituania, in care CEDO a stabilit ce trebuie sa faca instantele nationale cand un acuzat invoca faptul ca a fost victima unei “capcane” si care trebuie sa fie rationamentul pentru a constata existenta sau inexistenta unei “capcane”.

Desi am solicitat instantei sa analizeze prin prisma jurisprudentei CEDO daca am fost sau nu victima unei “capcane” , instanta a refuzat sa faca acest lucru, neluand in considerare absolut nimic din ceea ce am prezentat in concluziile finale, in care am argumentat pe baza de probe, pe mai bine de 40 de pagini existenta unei provocari.

De altfel, in sentinta pronuntata nu exista o analiza despre o eventuala provocare.Pur si simplu, acest subiect nu a fost atins.

CEDO a stabilit obligatia instantei de a face o examinarea atenta a intregului material din dosar (Ramanauskas par. 60) si a de a lua masurile necesare pentru aflarea adevarului (Ramanauskas par. 70) in scopul de a stabili existenta sau inexistenta unei provocari.

Judecatorul cauzei a apreciat ca “Inculpatul Dragomir Valerian, ca de altfel mulţi alţi inculpaţi din prezenta cauză, consideră că au fost victimele unei provocări sau “capcane”, fiind îndemnaţi sau convinşi de către agenţii statului să comită infracţiuni pe care anterior nu ar fi avut intenţia de a le comite, situaţie în care legea interzice condamnarea.”

In primul rand, intr-o cauza penala, judecatorul are obligatia de analiza situatia fiecarui inculpat in parte.

Eu am cerut instantei sa examineze strict situatia mea, prin analiza tuturor probelor, respectiv declaratii martori, declaratie investigator sub acoperire Voda, inregistrari ambientale, interceptari telefonice si inscrisuri .

In al doilea rand, sunt singurul inculpat care a invocat existenta unei provocari ceea ce a presupus o recunoastere a infractiunilor retinute in sarcina mea.

Modul acesta de exprimare folosit de instanta, in care creeaza impresia ca totii inculpatii au sustinut ca au fost provocati sa comita infractiuni, nu este altceva decat o ducere in derizoriu a propriilor mele sustineri vis-à-vis de existenta provocarii.

Instanta ar fi trebuit sa stabileasca , in special, motivele pentru care operațiunea a fost organizata , gradul de implicare a politiei in comiterea infractiunii, precum si natura oricarei instigari sau presiuni la care am fost supus .

Instanta nu a lamurit daca au existat sau nu indicii sau probe despre implicarea mea in infractiuni sau despre predispozitia mea de a ma implica in activitati infractionale anterior contactului cu investigatorul sub acoperire.

Instanta nu a lamurit motivul pentru care infiltrarea investigatorului s-a facut prima data la SPF Deta, desi era vizata vama Moravita si daca aceasta infiltrare la SPF Deta a avut vreo legatura cu atragerea mea in „capcana” pe care am invocat-o de la bun inceput.

Instanta nu a lamurit motivul pentru care am fost adus la Moravita in contextul unor declaratii de martori contradictorii , chiar mincinoase.

In acest sens, instanta face referire la audierea martorilor propusi de mine si retine ca detasarea mea s-a facut in urma unui plan de masuri si a fost o decizie manageriala asumata de IJPF Timis, insa nu observa declaratia adjuctului sefului IJPF Mudure Ioan Vasile care a afirmat ca „a aflat la sfarsitul lunii septembrie 2010 ca agentul Voda este investigator sub acoperire si ca “detasarea lui Dragomir s-a facut la solicitarea DNA.

Insa, instanta nu observa deeclaratia fostului sef al SPF Moravita Saptebani Cristinel care a vorbit despre interventiile sefului IGPF Buda Ioan in sprijinirea activitatii lui Voda.Buda Ioan a negat acest lucru.

Instanta nu a lamurit daca aducerea mea la Moravita s-a realizat la solicitarea DNA, in contextul unor interceptari telefonice, in care seful IGPF, sub coordonarea DNA, dispunea aducerea unor oameni la Moravita si scoaterea altora, in mod arbitrar.

Instanta a refuzat audierea sefului IJPF Timis pe motive medicale, desi la acel moment Iures Cornel isi reluase activitatea in cadrul DGA.Acesta este un martor esential care ar fi putut lamuri in ce conditii am fost detasat la Moravita si daca aceasta detasare s-a facut la solicitarea organelor judiciare.

Instanta a refuzat aducerea lui Buda Ioan in sala de judecata, neavand astfel nicio garantie ca acesta nu a fost asistat in momentul audierii si ajutat la formularea raspunsurilor.

Instanta a refuzat audierea lui Turda Vasile, fostul sef al SPF Moravita, care primise nenumarate ordine de la seful IGPF Buda Ioan, privind mutarea la si de la Moravita a unor ofiteri si agenti, fapt ce reiese din interceptarile telefonice puse la dispozitia instantei.

Prin audierea acestui martor, instanta ar fi putut lamuri daca la momentul mutarii mele s-a procedat in acelasi fel.

La momentul audierii lui Voda instanta nu a facut niciun minim efort de a afla implicarea lui in detasarea mea la Moravita, in ce context au avut loc intalnirile dintre mine si investigator pentru a discuta despre detasare , la initiativa cui au avut loc, in ce context si cine vorbea despre detasarea la Moravita, despre influenta pe care Voda pretindea ca o are si care era confirmata de sefii politiei de frontiera de la nivel local si central, precum si alte aspecte relevante pentru analiza existentei unei eventuale provocari .

Acestea sunt doar cateva lucruri pe care instanta nu a dorit sa le observe.

Aceasta sentinta, in ceea ce ma priveste, reprezinta o incalcare flagranta a unui proces echitabil, instanta nedepunand niciun efort de a face o minima analiza, raportata la probele existente, pentru a stabili daca a existat sau nu o „capcana” asa cum am sustinut.

CEDO a stabilit ca dreptul la un proces echitabil va fi respectat numai in cazul in care acuzatul a avut in mod efectiv posibilitatea de a invoca problema instigarii in timpul procesului sau, fie prin intermediul unui obiecțiuni, fie altfel.Prin urmare, nu este suficient pentru atingerea acestui scop să fi fost respectate garanțiile generale, cum ar fi egalitatea de arme sau dreptul la apărare.(Ramanauskas, par. 69)

Cu alte cuvinte, chiar daca instanta a admis martorii pe care i-am propus, insa nu a depus niciun efort de a afla adevarul cu privire la existenta sau inexistenta unei capcane, precum si de a stabili rolul jucat de protagonistii acestei capcane, nu se poate considera ca a fost respectat dreptul la un proces echitabil.

Mărturisirea de a fi comis infractiunea ca urmare a unei provocari nu inlatura nici provocarea, nici efectele ei.(Ramanauskas, par 72)

Instanta nationala, conform principiului subsidiaritatii, trebuie sa se comporte intocmai ca si Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

 Cititi aici Sentinta 37-CAT-Moravita-1

Cititi aici Concluzii finale privind existenta provocarii


2 responses to “Dreptul la un proces echitabil a fost incalcat

  • valerian dragomir

    Va veni momentul cand se vor pune toate cartile pe masa.Rabdare…

  • manu

    Quod erat demonstrandum. I
    In societatea noastra provocarea este un subiect tabu ca si primul milon de dolari facut in america despre care nimeni nu vrea sa vorbeasca insa dupa milonul tabu totul se poate justifica la centime.
    Unii spun ca pentru a putea vorbi de o provocare la agentii statului acestia ar trebui sa fie expusi la stari/imprejurari/factori de influentare cu un grad ridicat de intensitate care pot infrange rezistenta unui profesionist antrenat si platit sa reziste la acte de minima tentatie
    Deci, un agent sau ofiter al statului ar trebui sa fie echipat in versiunea standard, inca din famile/scoala/viata, cu integritate, morala, bun simt si minima rezistenta la tentatii.
    Asta intr-o lume ideala, insa in realitatea societatii in care traim un agent al statului este asemenea societatii in care traieste. Daca societatea se face ca doreste sa traiasca dupa reguli morale , daca se face ca munceste, daca se face ca ii pasa de viitorul cetatenilor sai , atunci si agentul ei simuleaza acelasi aparenta.
    Cat despre dreptul la echitate, asta, domnule Dragomir , o explica mai frumos decat matale poetul nepereche,, era pe cand nu s-a zarit, azi o vedem si nu e”

Spune-ti parerea...

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: