Motivare contrara rationamentului juridic


Continui cu acest articol pentru a arata modul in care a inteles instanta sa examineze cauza pentru a stabili daca a existat sau nu o provocare din partea organelor judiciare, asa cum am invocat.

In paralel cu desfasurarea procesului penal, la data de 06.06.2011, am formulat o actiune catre instanta de contencios solicitand analizarea legalitatii actului de detasare emis de IJPF Timis.  Cauza a fost judecata la Tribunalul Timis – Sectia de contencios de catre judecatoarea Florentina Parvu, promovata ulterior la Curtea de Apel Timisoara- Sectia penala.

Instanta de contencios a respins actiunea ca lipsita de interes, fara a analiza legalitatea actului, invocand faptul ca nu am contestat actul administartiv la momentul detasarii, ci nu dupa doi ani.

In cursul procesului penal am invocat pe cale de exceptie nelegalitatea actului administrativ emis de seful IJPF Timis prin care s-a dispus detasarea mea de la Deta la Moravita,  pentru a demonstra existenta provocarii prin faptul ca detasarea mea a fost nelegala si  s-a facut la solicitarea organelor judiciare, respectiv DNA.

In sentinta pronuntata instanta abordeaza acest subiect ( pag  27 din Sentinta ), retinand urmatoarele :

În şedinţa de judecată din data de 17 mai 2013, s-a pus în discuție inadmisibilitatea excepției de nelegalitate … motivat de faptul că o instanță de contencios-administrativ s-a pronunțat în mod irevocabil asupra dispoziţiei şefului Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş prin care s-a dispus detaşarea … constatând că nu mai există interes în anularea actului administrativ  în condiţiile în care nu a fost contestat în perioada cât îşi exercita funcţia pe noul post, la momentul detaşării sale inculpatul nu a dat semne de nemulţumire şi avea posibilitate să conteste detașarea în momentul emiterii actului, și nu după doi ani de la comiterea faptelor, şi deși la instanţa de contencios nu s-a dezbătut fondul cauzei, prin hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă, s-a tranşat chestiunea de drept pusă în discuţie.”

Sa analizam insa  ce prevede Art. 4 alin. 1 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ,  in conformitate cu care am invocat aceasta exceptie de nelegalitate:

Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. În acest caz, instanţa, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanţa de contencios administrativ competentă […] Suspendarea cauzei nu se dispune […] atunci când excepţia de nelegalitate a fost invocată în cauze penale.”

Din interpretarea acestui text de lege rezulta ca instanta de penal putea sesiza instanta de contencios pentru a examina  strict  LEGALITATEA actului de detasare,  „INDIFERENT DE DATA EMITERII LUI” ,  fara a suspenda cauza penala.

Desi instanta penala admite ca instanta de contencios nu a analizat legalitatea actului administrativ, retinand ca desi „… la instanţa de contencios nu s-a dezbătut fondul cauzei” ,  totusi concluzioneaza ca „…s-a tranşat chestiunea de drept pusă în discuţie”, si anume legalitatea actului administrativ. Cum s-a transat chestiunea de drept pusa in discutie daca nu a fost examinata ?

De ce instanta nu a dorit totusi sa fie examinata legalitatea acestui act administrativ ?

In sentinta pronuntata, cand abordeaza subiectul detasarii, instanta „omite” declaratia adjunctului sefului IJPF Timis, Mudure Ioan Vasile, care a marturisit ca :

“… am aflat la sfarsitul lunii septembrie 2010 ca Voda Mihai Cristian este investigator … mutarea lui Dragomir Valerian a fost facuta pentru a sprijini ancheta DNA, dar nu in mod exclusiv ”.

Din aceste afirmatii putem concluziona ca a existat o solicitare a DNA pentru a fi detasat odata cu investigatorul sub acoperire la SPF Moravita si totodata ca adjunctul sefului IJPF Timis stia ca agentul Voda este investigator sub acoperire la momentul  in care m-a nominalizat sa fiu detasat la Moravita, adica 8 octombrie 2010.

Caracterul nelegal al detasarii rezulta si din faptul ca la momentul detasarii mele,  postul de la Moravita  era ocupat de un alt ofiter, a carui detasare s-a produs concomitent cu a mea. Conform art.6 alin.(1) din OMAI 665/2008 detasarea reprezinta o modalitate de modificare a raporturilor de serviciu cu caracter exceptional, pentru ocuparea  unui post vacant. Vacantarea postului s-a facut in aceeasi zi in care eu am fost detasat la Moravita.

Acest lucru a fost recunoscut in fata instantei de Seful Biroului de Resurse Umane  al IJPF Timis, Caplescu Mihai , care a declarat  ca :

“…in data de 08.10.2010 s-a vacantat postul de la Moravita, cu aceeasi ocazie a desfasurarii sedintei in care s-a luat decizia detasarii lui Dragomir de la Deta a Moravita…” .

Intrebarea este de ce nu a dorit instanta sa ia in considerare aceste declaratii ale unor ofiteri din cadrul IJPF Timis, implicati direct in punerea in scena a acestei „capcane” ?

Mai multe in articolul urmator.

 


Spune-ti parerea...

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: