Author Archives: valerian dragomir

Seful IGPF, chestor general Buda Ioan : „…Stress, dar… vorbeam la trei telefoane si nu raspundeau ai mei „.


Cazul Moravita este primul caz din istoria actiunilor investigative acoperite in care,  o ancheta judiciara derulata in mod conspirat este sprijinita de catre sefii  institutiilor publice  care,  in loc sa mentina nealterate functiile legitime ale institutiilor pe care le reprezinta, induc si mentin in randul personalului pe care il conduc o cultura organizationala bazata pe compromis, coruptie, imoralitate.

Daca folosirea unei capcane constand in creearea premiselor favorabile savarsirii unei infractiuni de catre persoane cunoscute cu preocupari infractionale este apreciata ca o masura legala in activitatile investigative acoperite  , sprijinirea acestor capcane de catre sefii institutiilor  publice in cadrul carora isi desfasoara activitatea persoanele suspecte este total interzisa intrucat priveaza persoana  tinta de posibilitatea de a avea o reprezentare obiectiva a rolului pe care institutiile publice ar trebui sa le aiba  si de posibilitatea de a rezista unei invitatii la implicare in acte de coruptie.

 Pentru a fi acceptata ca legala capcana autoritatilor judiciare trebuie sa ofere tintei posibilitatea de a alege intre a fi de partea legii sau a fi de partea  celor care incalca legea.

Daca sefii „persoanei tinta”,  la indicatia DNA,  inteleg sa adopte in fata subordonatilor o atitudine de compromis  si toleranta fata de actele de coruptie , atunci  subordonatii acestora percep coruptia ca avand un carcater oficial, reprezentand singura  valoare la care institutia publica din care face parte trebuie sa se raporteze.

Cu prilejul audierii sale de catre instanta de judecata, seful IGPF Buda Ioan a afirmat :

„Incepand cu anul 2009 la nivelul IGPF au fost intocmite mai multe planuri de actiuni si planuri de  masuri  privind combaterea coruptiei in randul propriului personal si al combaterii infractionalitatii transfrontaliere .Aceste planuri au fost semnate de mai multi sefi de structuri si aprobate de catre domnii ministrii.In aceste planuri de masuri exista sarcini concrete pentru inspectoratul general, inspectoratele judetene si pentru sectorele politiei de frontiera.”

Intr-adevar in anul 2009, pe vremea cand functia de  inspector general era ocupata de chestorul Nelu Pop, au fost intocmite respectivele planuri de masuri si planuri de actiuni.

Insa, din informatiile pe care le detin, aceste planuri  au fost abrogate la sfarsitul anului 2009.

Din analiza interceptarilor existente la dosarul cauzei rezulta ca seful IGPF chestor general Buda Ioan a actionat sub directa coordonare a SRI si DNA, mutand si numind politisti in functie cu incalcarea tuturor normelor ce reglementeaza activitatea de resurse umane din MAI, sub aparenta de legalitate a unui plan de masuri care , in realitate, nu exista.

Acest fapt rezulta dintr-o interceptare , in care seful IGPF Buda Ioan vorbeste la telefon cu o persoana neidentificata :

BI : …e destul de complicat sa stai [neinteligibil] cu SRI-ul, cu DNA-ul, dup-aia vezi ca nu-ti raspunde la telefon … stress, dar, va dati  seama ca … vorbeam la trei telefoane si nu raspundeau ai mei.

Ascultati inregistrarea aici http://youtu.be/GgkHd42xB6s


Adjunctul sefului IJPF Timis, Mudure Ioan Vasile : „A fost sunat de mai de sus.De-aia zic eu ca-i pilos .Iti dai seama ca-i pilos.”


Ancheta selectiva  a DNA  continua.

In data de 15 decembrie 2010 la ora 15.43, seful IGPF chestor general Buda Ioan l-a sunat pe seful SPF Moravita si l-a anuntat ca urmeaza sa se prezinte la sector agentul Novanc Flavius, mutata de la IJPF Caras Severin, SPF Naidas.

LA indicatiile DNA, seful IGPF Buda Ioan a dispus ca Novanc Flavius sa fie repartizat pe tura lui Dragomir, acolo unde actiona si investigatorul sub acoperire Voda.

A doua zi, in 16 decembrie 2010, la ora 10.53,  seful SPF Moravita a fost sunat de catre adjunctul sefului IJPF Timis, Mudure Ioan Vasile, care aflase si el ca la Moravita urmeaza sa vina „un pilos”, cum sustinea chiar el. Nu avea foarte multe informatii,  dovada ca mutarile se faceau direct prin seful SPF Moravita Turda Vasile, seful IGPF  ocolind de cele mai multe ori comanda IJPF Timis, care a avut in aceasta perioada mai mult un rol decorativ. Acest lucru reiese, in mod evident,  din discutiile purtate de cei doi sefi, Iures Cornel si Mudure Ioan Vasile pe parcursul operatiunii DNA.

Interceptare telefonica in dosarul Moravita , intre seful IGPF Buda Ioan (BI)  si seful SPF Moravita, Turda Vasile (TV) privind numirea agentului Novanc Flavius la Moravita :

BI : Alo?

TV : Am onoarea , sa traiti, domn’ inspector general.

BI : Va salut.Domnu’ commandant, o sa vina incepand de astazi, 60 de zile, e la dumneavoastra agentul sef Novanc Flavius.O sa va rog sa il repartizati pe tura … pe tura …. cum il cheama… Dragomir. Pe tura lui Dragomir.

TV : La Dragomir. Am inteles.

Ascultati inregistrarea aici http://youtu.be/OUXSMbVvveQ

Interceptare telefonica in dosarul Moravita, intre adjunctul sefului IJPF Timis Mudure Ioan Vasile (MIV) si seful SPF Moravita Turda Vasile  (TV)   despre aducerea agentului sef Novanc Flavius la Moravita. Trebuie avut in vedere ca la momentul purtarii acestei discutii, Mudure stia de existenta unui dosar al DNA si despre existenta investigatorului Voda pe tura coordonata de Dragomir. In acelasi timp, si Turda Vasile stia, in acest moment,  ca Voda este investigator  sub acoperire.

MIV : Alo?

TV : Sa traiti.

MIV : Salut, Vasile.Esti pe la sector ?

TV : Pe la punct , pe aici.

MIV : Te-am sunat sa-ti spun ca-ti mai vine un pilos, tot pentru Moravita.

TV : Novanc, nu ?

MIV : Da, Novanc Flavius.

TV : Da’, e pilos si asta?

MIV : Pai altfel cum iti explici ? Ce dracu’ sa vina de la Caras la Moravita? (…) Pe ce tura il pui, nu stii?

TV : Vedem, nu stiu…

MIV : Nu stiu nimic de nicio tura, daca ma suna cineva o sa te sun sa-ti zic.Am vorbit cu Bertea (n.n. seful IJPF Caras-Severin) Bertea zicea ca e de undeva mai de sus de noi, nu ca vrea el neaparat, stii ? A fost si el sunat de mai de sus .Inseamna ca … de-aia zic eu ca-i pilos. Iti dai  seama ca-i pilos.

Ascultati inregistrarea aici http://youtu.be/lXw7H1tDmtc


Seful IGPF, chestor general Buda Ioan : „Nicio modificare, in nicio tura, fara sa stiu eu. Sau fara aprobarea mea”.


Dosarul Moravita a inceput in 5 octombrie 2010, cand DGA a sesizat DNA despre implicarea unor politisti si vamesi de la Moravita in fapte de coruptie.Totodata DGA sesiza faptul ca o parte din sumele de bani ajungeau la sefii IJPF Timis si IGPF.

Solicitand sprijinul sefilor institutiei de la nivel central si local, DNA a limitat ca ancheta sa se desfasoare la nivelul tuturor palierelor.

Cu alte cuvinte DNA , in loc sa se pozitioneze in ancheta desfasurata intr-o zona neutra capabila sa surprinda si sa probeze fenomenul infractional la intrega sa dimensiune  au preferat intr-un mod absolut nelegal  sa limiteze in mod voit ancheta la nivelul pestilor mici protejand astfel pestii mari .

Cu prilejul audierii sale de catre instanta de judecata, seful IGPF chestor general Buda Ioan a sustinut ca nu a stiut de existenta unui dosar la Moravita sau la vreun alt punct de frontiera sau sector al politiei de frontiera.

In data de 13.12.2010, la ora 14.31, seful IGPF chestor general Buda Ioan, din ordinul sau direct, fara a tine cont ca delegarea unor agenti de la un sector la altul este de competenta sefului de inspectorat, a dispus mutarea de la SPF Jimbolia la SPF Moravita, pe tura coordonata de Popa Radu, a agentului Brebenoiu Andreea Irina, autorizat de DNA ca investigator cu identitate reala  in dosarul Moravita.

Imediat dupa venirea lui Brebenoiu la Moravita, Popa Radu si Chira Dora au intrat in concediu de odihna, cu aprobarea sefului IGPF chestor general Buda Ioan, asa cum rezulta din finalul convorbirii, in care acesta ii pune in vedere sefului de sector Turda Vasile sa ne se efectueze nicio modificare fara aprobarea dumnealui.

Interceptare telefonica in dosarul Moravita intre seful IGPF chestor general Buda Ioan (BI) si seful SPF Moravita comisar sef Turda Vasile (TV) :

TV : Am onoarea domn’ inspector general.

BI : Va salut. Ce va rog eu … in 15 (n.n. decembrie) dimineata, la ora 8, se prezinta la dumneavoastra agent Brebenoiu Andreea Irina.

TV : Da.

BI : Vine de la Jimbolia, va lucra la dumneavoastra, pe tura lui Popa Radu.

TV : Da. Am inteles.

BI : Bun. (…) Nicio modificare, in nicio tura, fara sa stiu eu. Sau fara aprobarea mea .Da?

TV : Am inteles.

Asculta inregistrarea aici http://youtu.be/NvNu54_d_38

Venirea agentului Brebenoiu de la Jimbolia, precum si existenta unui zvon ca la Jimbolia ar fi fost folosite in tonete monitoare marca „Samsung” doatate cu camere de supraveghere si ca acestea ar fi fost ridicate cu cateva zile inainte de descinderile din 8 februarie 2011, naste o alta intrebare :  Operatiunea DNA a vizat oare si vama Jimbolia?

Despre acest subiect voi reveni cu amanunte.


Chestorul Buda Ioan a dorit scoaterea din scena a sefului SPF Moravita Turda Vasile


Inainte de a trece la prezentul articol, voi face cateva precizari care se impun a fi facute.

Ca urmare a postarii pe acest blog a interceptarilor telefonice care au fost efectuate in dosarul Moravita, astazi am primit amenintari directe  de la presupusi oameni din Sistem.

Aceste amenintari au fost transmise printr-o  persoana al carei nume nu am sa-l divulg.

Am fost amenintati atat eu , cat si  avocatul meu Adrian Stoica, ca vom avea de suferit in cazul in care nu intelegem sa  retragem toate interceptarile pe care le-am facut publice pe acest blog.

Daca aceste amenintari vin de la oameni care fac parte din sistem, atunci este foarte posibil sa se pregateasca o arestare sau o campanie de discreditare impotriva noastra.

Din informatiile pe care le am,  se pregateste inceperea unui nou dosar penal impotriva mea.

Daca insa, amenintarile vin de la oameni care nu au legatura cu sistemul, lucrurile se schimba.

In aceste conditii, impreuna cu avocatul meu, am formulat o plangere penala la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara, pentru infractiunea de amenintare si santaj.

Mai fac urmatoarele precizari: aceste inregistrari le-am dobandit pe cale legala, de la Curtea de Apel Timisoara, ele fiind efectuate in baza autorizatiilor date de Curtea de Apel Bucuresti, in dosarul 269/P/2010 (actualul dosar 609/59/2011*/a1).

Am postat pe acest blog si va asigur ca  o voi face in continuare, interceptari telefonice care se refera strict la modul de instrumentare a dosarului de catre DNA, mai exact incalcarea principiului loialitatii administrarii probelor,  si la exercitarea de catre functionari publici, in mod nelegal,  a atributiunilor functiei publice pe care o ocupau la acel moment.

Acesta este un proces public. Transparenta este singurul mijloc de a opri orice forma de intimidare sau abuz.

Si acum articolul:

In data de 02.12.2012 seful SPF Moravita comisar sef Turda Vasile il contacteaza telefonic pe seful IGPF chestor general Buda Ioan solicitand primirea in audienta , pentru a discuta despre unele probleme personale,  in legatura cu serviciul.

Seful IGPF  ii comunica ca momentan este plecat, dar ca il poate primi luni, in data de 06.12.2010.

Ceea ce se intampla mai departe este destul de surprinzator, avand in vedere succesiunea evenimentelor din aceasta perioada.

A doua zi dimineata, in data de 03.12.2010, Turda Vasile este contactat telefonic de catre o persoana (neidentificata) din cadrul IGPF, care pare sa actioneze la ordinul sefului IGPF, chestor general Buda Ioan.

Aceasta persoana ii transmite lui Turda Vasile sa se prezinte luni, 06.12.2010, la seful IGPF, cu demisia din functia de sef de sector.

Din interceptarile existente in ziua respectiva a rezultat faptul ca Turda Vasile l-a contactat pe seful IGPF chestor general Buda Ioan,  prin intermediul unei alte persoane, concluzionand ca seful IGPF nu avea cunostinta despre o solicitare a demisie din functie adresata  sefului SPF Moravita.

Seful SPF Moravita Turda Vasile nu a fost demis din functie la acel moment.

Interceptari telefonice intre seful SPF Moravita Turda Vasile (TV) si persoana din cadrul IGPF (X) :

TV : Ce faci, domn’ comandant ?

X : Salut, Vasile. Vasile noteaza …

TV : Da, stai un pic … nu prea am cu ce ca sunt la sport…

X : Retine ce spun : luni, in data de 6 decembrie, la ora 8, 9 cand poti tu … te prezinti la inspectorul general cu demisia.

TV : Aha.Bine.Da, da…

X : Da?

TV : Cu ce? Cu demisia?

X : Da.

TV : La ce mod? De ce?

X : Nu mi-a zis…fara explicatii, fara nimic…

TV : Sa-mi dau demisia din minister ?

X : Nu cred ca din minister, dracu’ stie, din functie, nu stiu…Vii tu aici si o clarifici.

TV : De ce ? Sunt ceva probleme sau ce ?

X : Nu stiu, ma , frate, fara niciun fel de explicatii a zis sa te prezinti la dansul

link http://youtu.be/GBOxlT34K0s

TV : Da.

X : Iti dai demisia din sef de sector.

TV : Si unde ma duc?

X : Nu stiu. Te prezinti la el si vorbesti cu sefu’. O s-o clarifici cu el luni.Ti-am zis, fara niciun fel de explicatii, vii si vorbesti… nu stiu care e situatia, habar n-am, ca e plecat dansul.

TV : Sa-l sun pe dansul sau ce?

X : Nu-l mai suna ca el nu poate sa vorbeasca.

 …

link http://youtu.be/k5mwKRKa008


Seful IGPF, chestor general Ioan Buda si seful IJPF Timis , Iures Cornel, au intervenit pentru ca agentul Chira Dora sa nu lucreze pe tura investigatorului Voda


In data de 5 decembrie 2010 la ora 15.53 seful SPF Moravita TURDA VASILE l-a sunat pe adjunctul sau TUDORICA MARIAN si a dispus ca agentul de politie CHIRA DORA sa fie mutata pe tura pe care eu o coordonam , tura unde actiona investigatorul sub acoperire Voda Mihai Cristian.

In data de 7 decembrie 2010 la ora 16.30 TUDORICA MARIAN  a fost sunat de catre seful IJPF Timis IURES CORNEL care i-a ordonat sa o mute pe Chira Dora inapoi pe tura pe care lucra inainte de a fi mutata.

In data de 7 decembrie 2010 la ora 16.31 TUDORICA MARIAN l-a sunat pe seful de sector TURDA VASILE si i-a transmis ordinul primit de la seful IJPF Timis IURES CORNEL .

In ciuda acestor interventii ale sefului IJPF Timis, Turda Vasile nu a revocat ordinul de mutare a agentului Chira Dora decat dupa interventia directa a chestorului Buda Ioan.

In data de 11 decembrie 2010 la ora 11.05 seful SPF Moravita TURDA VASILE  a  fost sunat de catre seful IGPF chestor general BUDA IOAN  care i-a transmis sa o lase in pace pe Chira Dora si sa revoce ordinul de mutare al acesteia.

In data de 22 decembrie 2010 intr-un articol publicat  in ziarul Cotidianul [link http://www.cotidianul.ro/agentele-de-la-moravita-mai-importante-decat-dotarile-schengen-132758/] s-a scris despre aceasta mutare a agentului Chira Dora pe tura unde actiona investigatorul Voda .

In acel articol se prcizeaza faptul ca seful IGPF chestorul Buda Ioan a fost contactat telefonic in legatura cu acest subiect, acesta declarand  :

„Nici vorba, domnule. Nici n-o cunosc. Asa zice, ca vine la mine? Ascultaţi si dumneavoastra tot ce spune lumea. Sa fim seriosi!”.

Acesta era declaratia chestorului Buda Ioan la 11 zile de la interventia sa telefonica prin care ii ordona sefului de sector Turda Vasile sa revoce ordinul de mutare a agentului Chira Dora.

Interceptare telefonica in care TURDA VASILE (TV) ii transmite lui  TUDORICA MARIAN (TM) dispozitia prin care agentul Chira Dora este mutata pe tura lui Dragomir :

 TV : Ce faci, Mariane? Hai asculta-ma cu atentie, ia un pix si noteaza.

TM : Da.

TV : Incepand cu data de maine, din ordinul meu, al sefului de sector, […] astazi trebuie sa fie dat ordinul,  […] Dora Chira , incepand cu data de maine, trece pe tura lui Dragomir .

 Ascultati interceptarea aici : http://www.youtube.com/watch?v=AXwymzlteJA

Interceptare telefonica intre TUDORICA MARIAN (TM) si IURES CORNEL (IC) in care seful IJPF Iures Cornel ordona revocarea ordinului de mutare a lui Chira Dora :

TM : Sefu’, m-am informat, e mutata, e dispozitia lui Vasile, seful de sector.

IC : Si a fost adusa inapoi ?

TM : Nu, n-a adus-o  inapoi, e tot pe “aia” (n.n. tura unde actiona Voda), am inteles.

IC : Inapoi cu ea. Inapoi cu ea din ordinul meu. Daca vrei ti-l trimit si cu SMS semnat.

TM : Da, nu-I problema, nu …

IC : Inapoi cu ea.

TM : A dat-o Vasile, da, da, am inteles…

IC : Te rog frumos, spune-i lui Vasile ca am zis eu sa o duca inapoi.

TM : Bine, sefu’.

IC : Da, multam.

 Ascultati interceptarea aici : http://www.youtube.com/watch?v=wDxHNskK11Q

Interceptare telefonica in  care  TUDORICA MARIAN il anunta pe TURDA VASILE ca a fost sunat de seful IJPF IURES CORNEL in legatura cu mutarea lui Chira Dora pe tura lui Dragomir :

TV : Da, Mariane.

TM : Vasi, m-a sunat acuma seful  de inspectorat si a intrebat de Chira Dora, unde e si ce-i cu ea.E mutata pe alta tura. Si zice “care tura?” ,  zic  “da, e mutata din ordinul sefului de sector”.BAi spune-I, roaga-l pe Vasile, spune-i  ca din ordinul meu sa o dea inapoi ca m-au sunat altii …Ma auzi, Vasi ?

TV : Da,  am auzit. Ma gandeam acuma. Bine, lasa ca vedem. Ma duc eu maine la lucru si  vedem.

TM : Vorbesti tu, da?

TV : Da,da lasa ca vad eu.

Ascultati interceptarea aici : http://www.youtube.com/watch?v=EX3fDzXMIsE

Interceptare telefonica in care seful IGPF chestorul BUDA IOAN (BI) ii ordona sefului SPF Moravita TURDA VASILE sa revoce ordinul de mutare a lui Chira Dora :

TV : Am onoarea, domnule inspector general.

BI : Va salut. Domnu’ commandant, haideti sa clarificam o chestiune. Deci : POPA RADU cu CHIRA DORA raman pe aceeasi tura, va rog sa-i lasati in pace si va rog sa creati un climat de munca adecvat muncii in cadrul sectorului si nu ma puneti in situatia sa va mai dau telefon inca o data ca sa va spun chestia asta.

TV : Cum ordonati dumneavoastra.

Ascultati interceptarea aici : http://www.youtube.com/watch?v=06-c-ACxH7w


Executii la comanda ale DNA, prin seful IGPF Buda Ioan si fostul sef al IJPF Timis, Iures Cornel, sub umbrela unui asa-numit „plan de masuri”


In data de 05.10.2010 DGA informa DNA prin procesul-verbal de sesizare din oficiu nr. P/1233049/05.10.2010 ca exista indicii privind implicarea unor lucratori ai politiei de frontiera si lucratori vamali din vama Moravita in fapte de coruptie.

Totodata, DGA avertizeaza DNA ca „…o parte din sumele de bani este data superiorilor din conducerea IJPF Timis si IGPF…” .

PV DGA pag 1P1000185P1000186

Cu toate acestea , nimic nu a oprit DNA sa solicite sprijinul sefilor IJPF Timis si IGPF, devoaland in mod nepermis secretul operatiunilor  si creand totodata premisele sustragerii acestora din contextul starilor de fapt.

Am analizat  interceptarile telefonice existente la dosar si puse la dispozitie de instanta in  incercarea de a gasi dovezi din care sa rezulte implicarea sefului IGPF chestorul Buda Ioan in detasarea mea de la SPF Deta la SPF Moravita, dispusa prin intermediul fostului sef al IJPF Timis Iures Cornel.

Nu am gasit astfel de interceptari, deoarece la momentul detasarii mele cei care au avut convorbiri cu seful IGPF sau seful IJPF nu erau interceptati.Interceptarile au inceput imediat dupa ce eu am ajuns la Moravita.

La momentul audierii sale, chestorul Buda Ioan a negat orice implicare directa in detasarea mea.Totodata seful IGPF Buda Ioan a afirmat ca mutarile de personal s-au realizat in baza  unui plan de masuri si ” competentele de numire a personaluilui de la un sector la altul revenea inspectoratelor judetene”. Interceptarile telefonice ne demonstreaza altceva, insa.

Voi publica astazi doua interceptari telefonice care arata modul de operare al DNA si interventiile directe ale sefului IGPF chestorul general Buda Ioan in mutari de personal, in afara oricarui cadru legal,  dispuse prin seful IJPF Timis Iures Cornel, care desi era in competenta sa de a dispune mutari de personal la nivelul inspectoratului, acesta actiona doar la comanda sefului IGPF chestorul Buda Ioan.

Am convingerea ca si detasarea mea s-a realizat prin acelasi mod de operare al DNA cu interventia directa a sefului IGPF chestorul Buda Ioan, prin intermediul sefului IJPF Timis Iures Cornel.

In prima interceptare  seful IGPF chestorul Buda Ioan ii comunica  sefului SPF Moravita de la acel moment, comisarul sef Turda Vasile, ca Felecan va pleca de acolo, iar in locul lui va veni Matei.

Am solicitat audierea lui Turda Vasile deoarece din studierea mai multor probe existente la dosar si necunoscute pana acum a rezultat presupunerea rezonabila ca si in cazul detasarii mele, DNA prin intermediul sefului IGPF chestorul Buda a folosit acelasi mod de operare.Aceasta solicitare a fost respinsa de catre instanta.

A doua interceptare intre inspectorul Matei Viorel si seful IJPF Timis Iures Cornel ne demonstreaza dincolo de orice dubiu ca mutarea sau scoaterea unor oameni la/ de la Moravita se decidea exclusiv de seful IGPF Buda Ioan care actiona sub directa coordonare a DNA  , iar seful IJPF Iures Cornel nu facea altceva decat sa raspunda la anumite comenzi pe care le primea de la Bucuresti.Acum se intelege de ce instanta nu a dorit audierea lui Iures Cornel, motivand ca starea de sanatate nu permite acest lucru, desi in acel moment Iures Cornel se afla la serviciu.

Interceptare telefonica intre seful IGPF chestorul Buda Ioan (BI)  si seful SPF Moravita comisarul sef Turda Vasile (TV)  :

 BI : Da ?

TV : Domn’ inspector general, deci, sambata, duminica, luni sunt la interventie si marti intra in tura normala.

BI : Deci atunci, luni dimineata, la prima ora ne auzim, o sa faceti o rocada : Felecan va pleca de acolo, in locul lui va merge Matei sau Maftei…aveti pe unul Matei ?

TV : Da. Matei.

BI : El pe unde lucreaza Matei asta ?

TV : E detasat la noi 2 luni si este sef de grupa la zona verde.

BI : Bun. El va merge in locul lui Felecan si Felecan va spun eu luni unde merge. Retineti : chestiunile astea le discut cu dumneavoastra numai, nu cu altcineva…

TV : Am inteles, am inteles …

BI : Sunt chestii care nu … deci … faceti exact cum va spun eu si nu discutati cu altcineva.

TV : Da, da…

BI : Si atunci luni dimineata ne auzim. Si atunci marti pe zi cand va intra tura normala a lui Felecan, va intra Matei in tura lui, in locul lui de fapt.

TV : Am inteles, am inteles … sef de grupa punct ?

BI : Sef de grupa punct, da. Si pe urma va spun eu Felecan unde merge si ce se intampla cu el  si in functie de asta o sa va mai dau eu luni dimineata inca doua rotiri pe care trebuie sa le faceti in cadrul sectorului.

TV : Am inteles.

 Ascultati interceptarea aici  http://www.youtube.com/watch?v=fXBTR6D0mso

Interceptare telefonica intre inspectorul Matei Viorel(MV) si seful IJPF Timis, Iures Cornel (IC) :

IC: Alo?

MV: Sa traiti, domnule inspector sef.Inspector Matei la telefon.

IC: Cine?!

MV: Matei la telefon.

IC: Salut. Da, te ascult.

MV: Am vorbit cu seful de sector ca eu in 31 am… mi se termina aici… si a zis sa fac un raport sa vorbesc si cu dumneavoastra…

IC: Nu. Ideea este urmatoarea : Cata vreme primesc ordin sa mai stai, mai stai, cata vreme nu primesc un astfel de ordin , te-ntorci “acasa”.

MV: Ca noi luni intram la interventie si sa fi stiut cu planificarea…

IC: Cata vreme nu am primit nicio alta indicatie pretioasa pe verticala  autoritatii mele te-ntorci la locul de serviciu. Nu am alta explicatie. Bine?

MV: Am inteles, sefu’ .

Ascultati interceptarea aici http://www.youtube.com/watch?v=fYEHNBKmdno

Urmeaza si alte convorbiri interesante.


Provocarea, vazuta prin prisma celor doua legislatii: europeana si americana


Pentru a evalua daca un proces a fost judecat in mod echitabil, mai intai trebuie sa se stabileasca daca faza de urmarire penala a fost desfasurata de catre organele judiciare cu respectarea dispozitiilor legale.

Politistii au dreptul sa desfasoare operatiuni si s-a instige pentru a testa daca o persoana va comite o infractiune intr-o anumita situatie creata.Dar este un punct de la care aceste actiuni devin  ilegale.Infractiunea astfel savarsita devine o infractiune creata de stat (State-created crime).Aceasta reprezinta o provocare (entrapment).Or, condamnand o astfel de infractiune, statul ar abuza de puterea pe care o are.

Analizand aceasta problema si comparand diferite legislatii, europeana si americana, este interesant sa delimitam cand actiunea legala se opreste si abuzul de putere al statului apare.

Prin urmare, acesta este scopul acestui articol : cand apare provocarea si care sunt consecintele acesteia asupra solutionarii unui caz?

 Atunci cand vine vorba de incadrarea juridica a provocarii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului o inglobeaza, implicit, la articolul 6 din Conventia Drepturilor Omului. Legea engleza, cu un sistem comun traditional, o defineste in conformitate cu Regulamentul de investigare (Act 2000) . In jurisdictia Statelor Unite, provocarea a fost abordata pentru prima data in cauzele Sorrells (284 US 435, 1932) si Sherman (356 US 369, 1958).

Jurisprudenta relevanta a CEDO, Camerei Lorzilor si Curtii Supreme a SUA

 Unul dintre scopurile fundamentale ale statului de drept este de a preveni abuzul. Acesta este, de asemenea, unul dintre scopurile inerente al fiecarei instante. „Entrapment” este o situatie in care poate avea loc o utilizare abuziva a puterii de stat, si, prin urmare, rolul Curtii este de a preveni o astfel de forma de coercitie.

Dar, inainte de a fi indusi in eroare de concluzia ca provocarea ar insemna orice comportament al autoritatilor oficiale de a incita pe cineva sa comita o infractiune in scopul obtinerii de probe,  trebuie sa fie facute anumite clarificari. Exista infractiuni comise, reciproc consimtite , de exemplu, traficul de droguri, caz in care provocarea este adesea utilizata. Cu nici o victima sau martor dispus sa raporteze problema politiei, este foarte greu de a urmari astfel de infractiuni. In Sherman v. Statele Unite, Curtea a declarat ca „ar fi imposibil vreodata pentru a asigura condamnari ale unor infractiuni care constau in tranzactii desfasurate in secret”.

Trebuie gasit un echilibru al intereselor , intresetea” procurorilor de a gasi dovezi elocvente si drepturile inculpatului. CEDO, urmat de Camera Lorzilor, a avut o abordare obiectiva in a  evalua provocarea, in timp ce Curtea Suprema a SUA a adoptat o abordare subiectiva.

Voi analiza factorii relevanti in cadrul ambelor interpretari.

Pentru inceput, potrivit Curtii Europene a Drepturilor Omului, in principiu, trebuie luate in considerare motivele  existentei suspiciunii si daca inculpatul ar fi comis infractiunea in lipsa actului de instigare.

In Texeira de Castro impotriva Portugaliei , Curtea a facut o distinctie intre actiunile intreprinse de catre ” un agent sub acoperire ” si actiunile unui  ”  agent provocator ” . Primul  poate fi asimilat drept cineva care aduna informatii , in timp ce „agentul provocator” este cineva care incita alte persoane la comiterea de infractiuni . Dovezile furnizate de „agenti sub acoperire ” au fost considerate a fi admisibile , dar au fost facute obiectiuni cu privire la admisibilitatea probelor adunate de „agenti provocatori ” .

In hotararea de mai sus ,  CEDO a stabilit ca actele adoptate de doi ofiteri de politie , in scopul de a-l instiga pe  acuzat pentru a le oferi  heroina, au mers dincolo de ceea ce a fost considerat ” furnizarea unei ocazii  exceptionale de savarsire a infractiunii ” . Actele efectuate  de agentii sub acoperire trebuie sa fie proportionale si nu ar trebui sa fie ”atat de serioase astfel incat sa duca la discreditarea  administrarii justitiei”  .

Pe de alta parte , potrivit Camerei Lorzilor , provocarea este permisa daca sunt indeplinite trei conditii .

In primul rand , trebuie sa existe motive intemeiate pentru a suspecta ca o persoana este implicata intr- o infractiune .

In al doilea rand , ofiterii si informatorii  trebuie sa fie autorizati in mod corespunzator pentru a efectua operatiunea.

In al treilea rand  ,ofiterul  sau  informatorul trebuie sa actioneze asemenea  unui client obisnuit intr-o situatie similara  si sa nu faca alte tentatii suplimentare.

In functie de abordarea subiectiva a Curtii Supreme a SUA, ar trebui sa existe o analiza daca inculpatul a avut o predispozitie de a comite infractiunea.

Provocarea este stabilita atunci cand ideea comiterii infractiunii provine de la oficiali ai Guvernului, si au implantat in mintea unei persoane nevinovate dispozitia de a comite presupusa infractiune.

In Russell v. SUA (1973), agentul sub acoperire a procurat o substanta chimica fenil2propanona, care era legala in conformitate cu legislatia Statelor Unite, dar foarte greu de obtinut. Dl Russell avea nevoie sa fabrice ilegal metamfetamina. Faptul ca inculpatul conducea o intreprindere de productie de droguri ilegale, atat inainte cat si dupa aparitia  agentului statului a facut ca actiunea agentului sub acoperire sa fie  legala. In aceasta situatie, actele agentului de stat au fost proportionale, prin urmare, provocarea nu a putut fi invocata de catre acuzat.

Consecintele provocarii privind solutionarea cazului

Provocarea este vazuta ca un domeniu de protectie pentru cetateni . In cazul in care cetatenii au fost ademeniti de agentii statului in comiterea de infractiuni, ei ar trebui sa aiba dreptul la o puternica arma de aparare. Remediul este excluderea probelor (Ramanauskas impotriva Lituaniei, 2008, par. 60), pentru incalcarea articolului 6 paragraful 1 al Conventiei. In caz contrar, ar exista o incalcare inacceptabila asupra echitatii procesului si a anchetei.

De asemenea, trebuie mentionat ca provocarea este, in sistemul judiciar din Statele Unite o aparare de fond„. In cele din urma, aceasta este o chestiune de determinare a vinovatie”, care intr-un astfel de sistem in contradictoriu este lasat la aprecierea unui juriu de a decide .

Ca aparare, provocarea nu este invocata pentru ca inculpatul sa nege comiterea infractiunii. Aceasta este invocata ca un remediu, in scopul de a scapa de condamnare. In articolul de fata am analizat diferitele abordari, subiectiva si obiectiva,  adoptate sub jurisdictia SUA si CEDO, in ceea ce priveste conditiile si efectele provocarii.

 Urmatorul articol : Provocarea in legislatia statelor europene


Urmărește

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 115 other followers