Vineri seara adjunctul sefului DNA procurorul Calin Nistor a declarat ca:„Toate actele de urmărire penală s-au făcut în temeiul Codului de Procedură Penală, (…) nu prin raportare la protocol sau orice alt document. (…) Cunoaşteţi ca un act (de urmărire penală, n.r.) să fie făcut prin intermediul protocolului sau de un ofiţer de informaţii? Eu nu ştiu şi nu ai cum să faci, pentru că intri pe tărâmul răspunderii disciplinare sau pe tărâmul răspunderii penale. ”
Vom face o analiza pentru a vedea care au fost efectele acestui protocol incheiat intre SRI si DNA.
Protocolul SRI-DNA a creat cadrul de cooperare intre serviciul de informatii si parchet.Insa , in baza acestui protocol au fost incheiate planuri de actiune in care mai multe structuri cooperau in cadrul unei anchete penale in desfasurare.
Acest lucru este prevazut de art. 3 lit. g din Protocol care prevede „constituirea de echipe operative comune care sa actioneze in baza unor planuri de actiune pentru exercitarea competentelor specifice ale partilor.
Acelasi Protocol prevede , la art. 14 alin.(1) ca serviciul „acorda sprijin, prin compartimentele specializate, pentru completarea informatiilor in cauzele complexe dintre cele prevazute de art.2, aflate pe rolul Parchetului, scop in care desfasoara activitati de investigatii si supraveghere operativa.”
Articolul 22 din Protocol prevede faptul ca in cauze complexe, cooperarea efectiva se realizeaza pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerile celor doua institutii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecarei parti.
De altfel la articolul 25 din Protocol se prevede ca „Planul comun de actiune, prevazut Ia art.3 lit.g) si art.22 se intocmeste pe baza analizei situatiei operative si a solutiei tehnice si va cuprinde masurile si responsabilitatile concrete pentru desfasurarea activitatilor.
In acest mod se eludeaza Codul de procedura penala.Activitatea de urmarire penala nu se mai desfasura de catre procuror exclusiv in baza codului de procedura penala , ci de catre echipe comune, in baza unui plan de actiune incheiat intre mai multe institutii in care erau stabilite sarcinile fiecaruia.
Si ca sa vorbim pe un caz concret, sa luam dosarul Moravita.
Mai intai a fost identificata o persoana care sa faciliteze infiltrarea investigatorului sub acoperire.Prin actiuni legendate si combinatii operative, persoana este mutata la acel punct de frontiera.Bineinteles ca in acest scenariu bine pus la punct de SRI ( care a oferit solutia tehnica) au intrat si sefii Politiei de Frointiera, cu sarcina de a confirma legenda unei actiuni conspirate a statului si totodata de a asigura efectuarea mutarilor de personal precum si infiltrarea investigatorului in Politia de Frontiera (fara un temei legal existent)
Aceste manevre incalca flagrant art. 101 din Codul de procedura penala privind interzicerea organelor judiciare sau altor persoane care actioneaza pentru acestea sa provoace o persoana sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe.De asemenea, este interzis a se intrebuinta promisiuni sau indemnuri in scopul de a se obtine probe.
Dupa care a inceput selectia celor care urmau sa fie adusi la Moravita pentru a fi acuzati in dosar, dar si a celor care sa fie mutati de la Moravita la alte sectoare pentru a fi protejati.
Si asa s-a ajuns la o ancheta selectiva desfasurata in baza unor planuri de actiune si protocoale secrete, mai putin a codului de procedura penala.
Sa mergem mai departe cu rationamentul.Daca am presupune ca activitatea de urmarire penala nu a fost afectata de acest protocol, atunci care a fost baza legala a colaborarii cu sefii de la Politia de Frontiera, in ce calitate au actionat acestia in ancheta.
De ce atunci cand au fost intrebati in instanta niciunul din ei nu a vorbit de modul in care au colaborat in aceasta operatiune?Atat Buda cat si Iures, sefii PFR, au negat ca ar fi stiut despre operatiunea DNA din vama Moravita sau ca ar fi sprijinit in vreun fel aceasta operatiune.Nici judecatorii nu au facut vreun minim efort sa afle, in ciuda probelor prezentate.
Interesanta este declaratia chestorului Buda, care recunoaste existenta planului de actiune comun incheiat intre DNA, SRI si Politia de Frontiera, citez : „„Aceste planuri au fost semnate de SRI, DNA, DGA, Politia de Frontiera.Sprijinul meu a fost sa pun in aplicare aceste planuri de actiune.”
De asemenea exista o inregistrare ambientale in care chestorul Buda afirma: „…e destul de complicat sa stai [neinteligibil] cu SRI-ul, cu DNA-ul, dup-aia vezi ca nu-ti raspunde la telefon. Stress, dar, va dati seama ca vorbeam la trei telefoane si nu raspundeau ai mei.”
Exista foarte multe inregistrari la dosar in care chestorul Buda face mutari de personal la si de la Moravita.De asemenea, exista inregistrari in care seful IJPF Timis Iures Cornel recunoaste ca executa ordinele primite de la Bucuresti, in situatii de delegari care tineau de competenta sa, : „Cata vreme primesc ordin sa mai stai, mai stai, cata vreme nu primesc un astfel de ordin , te-ntorci “acasa”.(…) Cata vreme nu am primit nicio alta indicatie pretioasa pe verticala autoritatii mele te-ntorci la locul de serviciu.Nu am alta explicatie. „
Implicarea chestorului Buda era pana la nivelul turelor de serviciu : „Nicio modificare, in nicio tura, fara sa stiu eu. Sau fara aprobarea mea .Da?” Retineti : chestiunile astea le discut cu dumneavoastra numai, nu cu altcineva… Sunt chestii care nu … deci … faceti exact cum va spun eu si nu discutati cu altcineva.”
Acestea sunt efectele concrete ale Protocolului incheiat de SRI cu DNA si alte institutii, anchete penale desfasurate in baza unor planuri de actiune secrete, cu incalcarea codului de procedura penala.
Procesul penal se desfasoara exclusiv in baza dispozitiilor prevazute de lege (art. 2 Codul de procedura penala), si nu in baza unor planuri de actiune si protocoale secrete.